Moară de secară

Cuprins proiect Cum descarc?

1. CARACTERISTICILE MATERIEI PRIME 3
1.1 Structura anatomica a bobului de secara 3
1.2 Compozitia chimica 3
1.3 Proprietatile fizice ale secarei: 5
1.4 Proprietatile tehnologice ale secarei. 6
2. CARACTERIZAREA PRODUSELOR FINITE 7
3. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICA 10
3.1 Calculul capacitatii de productie a sectiei de pregatire a cerealelor pentru macinis 10
3.2 Calculul si alegerea utilajelor din sectia de pregatire a secarei pentru macinis 10
3.3 Descrierea fluxului tehnologic stabilit pentru sectia de pregatire a secarei pentru macinis. 18
3.4 Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis 19
3.4.1 Calculul necesarului de valturi 19
3.4.2 Calculul sitelor plane 21
4. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC PENTRU SECTIA DE MACINIS 22
5. BIBLIOGRAFIE 24

Extras din proiect Cum descarc?

1. CARACTERISTICILE MATERIEI PRIME 
Secara cultivata apartine specie Secale cereale L, care are spic alb, cu rahis flexibil, iar paleele acopera numai doua-treimi din lungimea bobului. Exista doua varietati de secara - de vara si de iarna. Secara se dezvolta mai bine in zonele cu clima racoroasa si uscata, adaptandu-se mai bine ca graul la acest climat. 
Din boabele de secara se obtine faina folosita la prepararea painii, iar boabele uruite se folosec ca nutret concentrat. Boabele servesc ca materie prima in industria amidonului, glucozei, alcoolului, etc.
Secara are zona de origine mai unitara decat graul sau orzul. Patria de origine a secarei este Asia de Sud - Vest, Asia Mica si Caucazul, unde cresc diverse forme in flora spontana sau ca buruieni in grau si orz. O data cu migratia popoarelor s-a extins in estul si nordul Europei (impreuna cu samanta de grau), in conditii vitrege de sol si clima secara s-a adaptat mai bine decat graul si orzul.
1.1 Structura anatomica a bobului de secara
Structura anatomica a bobului de secara este asemanatoare cu cea a bobului de grau si cuprinde; invelisul fructului sau pericarp, invelisul semintei sau spermoderma, stratul aleuronic, corpul fainos sau endospermul si embrionul. Grosimea pericarpului, spermodermei si stratului aleuronic este mai mare la bobul de secara comparativ cu bobul de grau, proportia acestora fiind de 20-22% fata de 14-15% la grau.
Ponderea corpului fainos in total bobul la secara este mai mica decat la grau si de aceea la macinare rezulta o cantitate mai mare de tarate. Bobul de secara este mai lung decat cel de grau, lungimea lui fiind de 7-9 mm, iar diametrul de 2-3 mm.
Santul longitudinal al bobului este mai putin adanc decat cel al bobului de grau. Partea dorsala este convexa. La varful unde se gasesc perisorii, bobul este turtit, iar la capatul opus se gaseste embrionul. Suprafata exterioara a bobului de secara prezinta striuri transversale, fine.
1.2 Compozitia chimica 
Boabele de secara contin, in medie, 82 % hidrati de carbon, 13,5 % proteine, 1,9 % grasimi, 1,8 % substante minerale si vitamine (B1, B2, PP). 
Partile componente ale bobului de secara sunt: 18,6 % teggumentul plus stratul aleuronic, 77,7 % endospermul si 3,7 % embrionul. 
In conditii asemanatoare de vegetatie, secara are un continut mai mic de proteine decat graul si cu o digestibilitate mai scazuta. Aluatul de secara, desi contine gluteina si gliadina, nu formeaza un gluten in cantitate si de calitate celui de grau. Ea este, totusi , a doua cereala panificabila pe glob, superiara orzului si a ovazului.
Paiele si pleava de secara au continut ridicat de celuloza (44%, respectiv 42 %), dar o slaba valoare furajera. Cenusa din boabe este formata in cea mai mare parte (80%) din fosfor si potasiu, iar cea din paie contine, in principal (75%), siliciu si potasiu.
Apa este un element important in pastrare. Umiditatea secarei nu trebuie sa depaseasca 14% pentru ca sa se pastreze in conditii bune timp indelungat.
Glucidele reprezinta partea cea mai mare a bobului de secara. Dintre glucide cel mai important component este amidonul. Amidonul se gaseste numai in endosperm si se afla sub forma unor granule ovale, mai mari decat cele ale bobului de grau, cu diametrul de 30-35 mm.
Tab. 1 Caracterizarea si marimea granulei de amidon
Tipul de amidon Caracterizarea generala Marimea granulei Nucleul si hilul granulei Stratificarea
mari mijlocii mici 
Secara Granule mai mari, rotunde, neregulate, de formalenticulara. Forme derivate: groase de forma fasolei, suprafata cu riduri. Conglomerate mari si mici. 
45-60 
25-35 
3-10 Nucleul central, hilul adanc sub forma de stea. Straturile concentrice.
Bobul de secara contine in cantitate mare pentozani, substante numite mucine sau substante gumoase care micsoreaza capacitatea de geliferare a amidonului si activitatea enzimelor amilolitice.
Zaharoza, trifructozanii, pentozanii, celuloza sunt repartizate neuniform in diferite parti anatomice ale bobului si se gasesc in mod deosebit in invelis, in stratul aleuronic, embrion.
Proteinele sunt in proportie mai mica decat la grau. In bobul de secara se gasesc urmatoarele grupe de protide:
- Albuminele se gasesc in stratul aleuronic sub forma libera si in embrion sub forma de combinatii cu acizii necleici. Continutul de albumina al bobului de secara este mai mare decat la grau, respectiv 30% la secara fata de 10-15% la grau.

Fisiere în arhivă (1):

 Moara de secara.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Banu, C., 2009, Tratat de Industrie Alimentara, Editura ASAB, Bucuresti
2. MAN Simona, 2012, Indrumator de proiect pentru tehnologia moraritului, Editura ACADEMICPRES, Cluj-Napoca,
3. Modoran Constanta, 2008, : Tehnologia moraritului si a panificatiei, Editura ACADEMICPRES, Cluj-Napoca,
4. Cursuri morarit 
5. https://scholar.google.com/