1. Introducere 2. Beneficile şi riscurile OMG
1. Introducere O dată cu dezvoltarea cunoştinţelor de biologie celulară, genetică moleculară şi inginerie genetică, manipularea artificială a informaţiei genetice a devenit posibilă şi o dată cu ea au apărut biotehnologiile moderne cu aplicaţii în variate domenii precum medicina, industria farmaceutică, agricultura, industria alimentară etc. Este de necontestat faptul că genetica a devenit "actorul" principal al ştiinţei contemporane, domeniul cel mai fascinant, care permite intervenţia omului în procesele vieţii. Chiar dacă istoria geneticii ca ştiinţă de sine stătătoare măsoară mai bine de un secol, în domeniul agriculturii şi al industriei alimentare, aplicaţiile acesteia sunt relativ recente. Una din consecinţele evoluţiei cunoştinţelor despre biologia moleculară, ştiinţa tânără, a permis accesul în patrimoniul geneticii indivizilor. Ea a condus către dezvoltarea unei unelte puternice, transgeneza sau geniul genetic, care, asociată tehnicilor clasice de îmbunătăţire a plantelor şi animalelor, permite să se producă « organisme modificate genetic » OMG. Progresele realizate în ultimii ani în ştiinţă şi tehnologie au avut un impact puternic asupra sectorului agricol şi a celui alimentar din întreaga lume. Metodele novatoare de producţie şi de transformare au revoluţionat numeroase sisteme tradiţionale şi capacitatea de producere a hranei pentru o populaţie aflată în continuă expansiune. Produsele alimentare obţinute din organisme modificate genetic reprezintă un aspect important pentru acoperirea cererii populaţiei pentru produse alimentare prin metode moderne şi avantajoase pentru producători. În acelaşi timp, utilizarea acestor produse poate provoca efecte dăunatoare organismului uman. Luând în calcul faptul că nu există risc 0, acceptarea de către consumatori a produselor provenite din biotehnologii, rămâne în mare măsura la nivelul încrederii acordate instanţelor de control. Din acest punct de vedere, transparenţa şi informarea foarte sinceră a consumatorilor sunt de dorit, fiind necesară, în acest sens, adoptarea unei etichetări a produselor. Aceste evenimente au generat numeroase schimbări în economie şi în organizarea socială, dar şi în gestiunea resurselor planetei. Mediul natural a fost bulversat de „progresele“ tehnologice, care au permis nu doar obţinerea „ameliorărilor“ genetice prin selecţie, ci şi crearea de noi combinaţii genetice cu scopul afirmat de a obţine în mod artificial vegetale, animale şi peşti cu rezistenţă şi productivitate mult mai mare şi cu ţelul ascuns de a avea copyright asupra seminţelor acestor specii. Biotehnologia modernă oferă „noi posibilităţi de dezvoltare“ în sectoare foarte diverse, de la agricultură la producţia farmaceutică, iar dezbaterile la nivel mondial asupra organismelor modificate genetic sînt fără precedent în ultima perioadă şi au polarizat atât atenţia oamenilor de ştiinţă, cât şi pe cea a producătorilor de bunuri alimentare, a consumatorilor, a grupurilor de apărare a interesului public, a instituţiilor publice şi factorilor de decizie . Punerea la punct a organismelor modificate genetic este astăzi, fără îndoială, un subiect care ridică numeroase probleme de etică referitoare la domeniul agriculturii şi al alimentaţiei . Plantele modificate genetic sunt create prin utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. În ultimii ani, alături de metodele clasice de încrucişare a soiurilor sau de utilizare a îngrăşămintelor, au apărut metode noi, care presupun folosirea unor tehnici specifice ingineriei genetice. Toate aceste plante nou create de către om nu există în natură, iar impactul lor asupra mediului şi asupra fiinţei umane nu este pe deplin cunoscut şi scapă cu totul sferei de control a „specialiştilor“. În legislaţia din România privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic, acestea sunt definite ca « reprezentând orice organism, cu excepţia celui uman, al cărui material genetic a fost modificat altfel decât prin încrucişare şi/sau recombinare naturală sau orice entitate biologică capabila de reproducere sau de transferare de material genetic. » În Germania, organismele modificate genetic sunt considerate « acele organisme al căror material genetic a fost modificat într-un mod care nu se regăseşte în natură, în condiţii naturale sau de recombinare naturală ». »Organismul modificat genetic trebuie să fie o unitate capabilă de autoreplicare sau transmitere a materialului genetic. » În Statele Unite, termenul de organism modificat genetic se referă la « plante şi la animale care conţin gene transferate de la alte specii, pentru a obţine anumite caractere, precum rezistenţa la anumite pesticide şi ierbicide. » Transferul de gene apare şi în agricultura convenţională, dar, spre deosebire de ingineria genetică, acesta are loc între indivizi aparţinând aceleiaşi specii sau între specii înrudite. Marea diversitate a speciilor de plante şi de animale existente astăzi atestă faptul că întotdeauna s-au produs modificări în zestrea genetică a acestora. Însa toate modificările s-au produs treptat, în mod firesc, de-a lungul unor perioade foarte mari de timp şi de la sine, fără intervenţia omului.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
