Noțiuni Intoductive în Procesul de Mărunțire

Capitolul 1

1.1 Noţiuni intoductive în procesul de mărunţire

MǍRUNŢIREA materialelor urmarește obţinerea produselor fin marunţite, favorizează extragerea substanţelor din materiile prime , obţine compoziţii pentru diferite preparate precum şi favorizează alte operaţii precum difuzia sau transmiterea căldurii.

Procesul de divizare a corpurilor sub acţiunea forţelor mecanice de la bucaţi cu volum mai mare la bucăţi cu volum mai mic se numeste MǍRUNȚIRE

Metode de mărunţire:

- Dacă avem bucăţi mari, dure atunci avem de-a face cu concasare

- Dacă avem bucaţi mijlocii, operaţia poartă denumirea de granulare

- Pentru bucaţi mici poartă denumirea de măcinare

- Mărunţirea bucăţilor mici din materiale dure poartă denumirea de dezintegrare

- Când consistenţa este mare sau redusă iar duritatea mică mărunţirea se numeşte divizare sau tăiere

- Când produsul are o anumită consistenţă (precum carnea) , pentru obţinerea particulelor mici mărunţirea poartă denumirea de tocare

Mărunţirea materialelor solide se face sub acţiunea forţelor exterioare, care pot fi:

- Presare

- Lovire

- Rupere

- Tăiere

- Frecare

Utilaje de mărunţire:

Se clasifică după principala forţă care acţionează asupra materialelor în :

- Utilaje de mărunţire prin compresiune

- Utilaje de mărunţire prin dezintegrare

- Utilaje de mărunţire prin măcinare

- Utilaje de mărunţire prin tocare

- Utilaje de mărunţire pin zdrobire

1.2 Descrierea operaţiei de mărunţire

Mărunţirea materialelor este o operaţie des întâlnită în industria alimentară și în toate subramurile sale deoarece:

- Realizează operaţiile tehnologice în industria morăritului, unde se obtin produse fin mărunţite (făina, mălaiul, grisul, etc.)

- Favorizează extragerea substanţelor din materiile prime (grăsime din sămânţa de floarea soarelui, grăsimea din slanină, etc.)

- Este o operaţie de bază în industria preparatelor din carne, unde prin mărunţire se obţine compoziţia pentru diferite preparate

- Favorizează alte operaţii cum sunt difuzia, transmiterea căldurii,etc.

Mărunţirea materialelor poartă diferite denumiri, după duritatea si consistenţa materialelor , mărimea bucăţilor supuse operaţiei şi a celor rezultate , precum şi după forma determinată pe care o obţin produsele in final.

Astfel , mărunţirea bucaţilor mari din materiale dure este denumită concasare sau sfărâmare , a celor de mărime mijlocie , granulare , iar a bucăţiilor mici , măcinare.

Mărunţirea bucăţilor mici din materiale cu duritate mare este denumită dezintegrare.

Mărunţirea în bucaţi mici a materialelor cu duritate mare este denumită măcinare , obţinându-se în final particule de dimensiuni mici sau foarte mici ¬¬(ex: pulbere-cacao)

Mărunţirea materialelor care nu sunt dure dar au mare sau redusă este denumita divizare sau tăiere, , obţinându-se bucăţi de dimensiuni mici (fructe şi legume felii).

Mărunţirea unor produse ce prezintă o anumită consistentă (carne) pâna la obţinerea unor particule uniforme mici se numeste tocare

Factorii care influenţează operaţia de mărunţire sunt numeroşi , in continuare enumerandu-se cei mai răspândiţi , astfel:

- Caracteristicile fizico-chimice ale materialelor , precum conţinutul de apă si forma in care aceasta este conţinută în produs, mărimea bucaţilor.

- Modul de acţionare a utilajelor, temperatura de lucru , productivitatea , gradul de uzură a pieselor ce realizează mărunţirea

- Modul de realizare a operaţiei , continuu sau discontinuu , consumul specific de energie , forţele ce acţionează asupra materialului.

Mărunţirea materialelor solide se produce sub acţiunea unor forţe exterioare În momentul când se depăşeşte limita de plasticitate a materialului, acesta incepe să se fisureze , crapă , apoi se desface în bucăti. Mărunţirea se poate realiza din acest punct de vedere prin presare (compresiune), lovire (impact), frecare , rupere, tăiere.