Pompe Centrifuge

1. Destinație si clasificare

Pompele centrifuge sunt mașini hidraulice rotative care transformă energia mecanică în energie hidraulică, preponderent hidrodinamică prin intermediul unui organ de lucru numit rotor.

O pompă centrifugă are rolul de a alimenta cu apa diverși consumatori (ex. asezări rurale cât și urbane, hale industriale, complexe zootehnice), putând la fel de bine sa vehiculeze apa sistemelor de încalzire si de răcire.

- Pompele centrifuge au un domeniu larg de utilizare, fiind pompe universale pentru:

- sectorul industrial;

- circuitul de apă de răcire;

- instalațiile de spălare si aspersiune;

- instalațiile de alimentare cu apă;

- ridicarea sau mentinerea presiunii.

- În funcție de tipul constructiv, pompele centrifuge se împart in două categorii:

- Dacă vom clasifica pompele centrifuge in funcție de înalțimea manometrică, vom obține:

- pompe de presiune joasă ( <20 hm coloană de apă)

- pompe de presiune medie ( 20 – 50 hm coloană de apă)

- pompe de presiune înaltă ( >50 hm coloană de apă)

2. Elemente componente. Principiul de funcționare.Tipuri de asamblări.

- O pompă centrifugă se compune in general din urmatoarele organe principale:

- carcasa pompei;

- racordul de aspirație;

- racordul de refulare;

- organele directoare;

- rotorul pompei;

- arborele de antrenare;

- lagarele si presgarniturile sale.

Carcasa este în formă de spirală la pompele cu un etaj si cilindrică la pompele cu mai multe etaje.

- După numărul de intrări, ea poate fi:

a) simplă – când intrarea lichidului se face numai pe o singură parte;

b) dublă – când intrarea lichidului se face pe ambele parți.

- Carcasele se execută prin:

- turnare, din fontă, pentru pompele de joasă si medie presiune;

- din oțel, pentru cele de înaltă presiune.

- Organele directoare (de conducere)

Au scopul de a da o direcție convenabilă, curentului de lichid la intrarea in rotor, la ieșirea din rotor și la trecerea de la un etaj la altul, în cazul pompelor multietajate.

Ele sunt imobile, la fel ca și carcasa, iar din acest motiv, mai poartă numele de stator.

Profilul organelor directoare este astfel realizat încat curentul de lichid să nu fie supus unor schimbări bruște de direcție sau vârtejuri care ar duce la pierderi hidraulice inutile, și deci, la un randament scazut al pompei.

- Rotorul

- este principalul organ mobil al pompei.

După modul de intrare a lichidului, rotoarele pot fi cu aspirație simplă sau dublă (pe ambele fețe). La pompele multietajate, rotorul este multiplu.

În funcție de condițiile impuse de presiune, turație și natura lichidului, rotoarele se toarnă din fontă, bronz fosforos sau pur si simplu, se căptușesc cu cămași din materiale speciale.

- Arborele

Este elementul de legatură, ce transmite mișcarea de rotație a motorului către rotorul pompei, fiind prevăzut la capat cu un cuplaj, in cazul antrenarii directe prin motor coaxial, sau cu roată pentru curele , in cazul antrenarii prin transmisie.

Acesta se confectionează, de obicei, din otel-carbon sau din oteluri special tratate termic;

- În cazul pomparii lichidelor corozive, din otel inoxidabil.

- În cazul pomparii unor lichide foarte agresive, el se protejează cu o bucșa de bronz sau se execută complet din bronz.

Rotorul se fixează pe arbore prin presare si printr-o pană longitudinală.

- Lagarele pe care se sprijină arborele rotorului sunt fixate fie in carcasa sau la capacele acesteia, fie in exterior, fie in carcasă si in exterior.

- Lagarele pot fi de alunecare sau cu rulmenți.

În cazul pompelor de mare putere si de turație, se folosesc lagare de alunecare, unse cu ulei sub presiune, circulatia fiind asigurată de o pompă cu roți dințate.