Cuprins
- INTRODUCERE 4
- CAP. I 5
- CARACTERIZAREA GENERALA A SUCULUI NATURAL DE PORTOCALE 5
- I.1 GENERALITĂŢI 5
- I.2 CLASIFICARE 7
- I.2.1 Clasificarea sucului de fructe se face după: 7
- I.2.2 Caracteristicile de calitate ale sucurilor naturale: 7
- I.2.3 Selectarea şi descrierea caracteristicilor senzoriale ale sucului natural de portocale 9
- I.3 IMPORTANTA NUTRITIONALA 10
- I.3.1 Rolul si importanta componentilor principali din fructe 11
- CAP. AL-II-LEA 15
- TEHNOLOGIA DE OBTINERE A SUCURILOR 15
- II.1 OBTINEREA SUCULUI DE PORTOCALE PRIN PRESARE 15
- II.2 SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICARE A SUCURILOR CU PULPĂ ŞI DESCRIEREA PRINCIPALELOR OPERAŢII 17
- II.2.1 SPĂLAREA FRUCTELOR 18
- II.2.2 ELIMINAREA PĂRŢILOR NECOMESTIBILE 21
- 2.2.1 Eliminarea codiţelor 21
- 2.2.2 Curăţirea 21
- II.2.3 ZDROBIREA FRUCTELOR 23
- II.2.4. PREÎNCĂLZIREA FRUCTELOR 23
- II.2.5 SEPARAREA SUCULUI CU PULPĂ 24
- II.2.6 CUPAJAREA 25
- II.2.7 SEPARAREA CENTRIFUGALĂ 25
- II.2.8 OMOGENIZAREA 25
- II.2.9. DEZAERAREA 26
- II.2.10 CONSERVAREA PRIN TERMOSTERILIZARE 27
- 2.10.1 TRATAREA TERMICĂ A SUCURILOR ÎNAINTE DE AMBALARE 27
- 2.10.2 TRATAREA TERMICĂ A SUCURILOR DUPĂ AMBALARE 29
- II.2.11 ÎMBUTELIEREA SUCURILOR 31
- 2.11.1 Unităţi de procesare a sucurilor naturale 32
- 2.11.2 Ambalajul aseptic 32
- 2.11.3 Spălarea sticlelor 33
- 2.11.4 Dozarea sucurilor 35
- 2.11.5 Închiderea recipientelor 35
- 2.11.6 Etichetarea recipientelor 36
- 2.11.7 Distributie Eficienta 36
- II.3 LINIE DE PRELUCRARE A FRUCTELOR 37
- II.3.1 Linie de prelucrare / umplere aseptica 37
- II.3.2 Liniile automate de suflare butelii PET modelele din gama BM: 38
- II.3.3 Masina automata pentru umplut PET-uri 39
- II.3.4 Maşini şi linii automate de imbuteliere sucuri naturale 39
- II.3.5 Masina de suflat PET semiautomata MSP-2.0 39
- CAP.AL-III-LEA 40
- III.1.BILANTUL DE MATERIALE 40
- III.1.1.Calculul debitului de solutie ce intra in instalatie: 40
- III.1.2.Calculul de solutie concentrata ce iese din instalatie si al debitului total de apa evaporata 40
- III.1.3.Calculul debitelor de solutie preconcentrata 41
- III.1.4.Sistematizarea tabelara a bilantului de materiale : 41
- III.2.CALCUL TEHNICO – ECONOMIC 42
- III.2.1. COSTUL MATERIILOR PRIME 42
- III.2.2. COSTUL MATERIALELOR AUXILIARE 42
- III.2.3. AMORTIZAREA UTILAJELOR 43
- III.2.4. AMORTIZAREA CLĂDIRILOR 43
- III.2.5. CHELTUIELI CU MUNCA VIE 44
- III.2.6. CHELTUIELI INDIRECTE CU SALARIILE 44
- III.2.7. TOTALUL CHELTUIELILOR 45
- III.2.9. PROFITUL 45
- CAP. AL- IV- LEA 47
- DESPRE SUCURILE NATURALE DIN PORTOCALE 47
- BIBLIOGRAFIE 48
Extras din proiect
INTRODUCERE
Industria Alimentară reprezintă un domeniu prioritar în cadrul economiei naţionale, produsele alimentare fiind de importanţă strategică. Producerea alimentelor se realizează în conformitate cu normele de igienă interne şi internaţionale şi în concordanţă cu cerinţele consumatorilor.
In afara valorificarii in stare proaspata, fructele citrice pot fi transformate pe cale industriala in diverse alte produse, care pot fi pastrate si consumate pe o perioada mult mai indelungata de timp. Astfel, din mandarine, portocale, lamai si grepfruturi se pot obtine: dulceata, compoturi si sucuri naturale, atat in stare lichida cat si sub forma de pudra (realizata prin deshidratarea acestora, in instalatii speciale). Prin sucuri de fructe se definesc acele bauturi obtinute din diferite specii pomicole, foarte bine coapte si sanatoase, fie printr-un procedeu mecanic (presare, centrifugare) fie prin difuzie si care sunt conservate prin concentrarea, conservare chimica, pasteurizare. Fabricarea sucurilor de fructe s-a dezvoltat pe doua directii: sucuri limpezi (fara particule in suspensie), care datorita eliminarii diferitelor particule prezinta un grad mare de transparenta si sucuri cu pulpa (cu particule in suspensie) la care trebuie asigurata stabilitatea acestor suspensii.
Portocala este unul dintre cele mai bune cadouri ale naturii. Este cel mai raspandit fruct dintre citrice. Este un fruct hranitor si delicios. Ele cresc intr-un pom mereu verde, cu frunze de un verde inchis si flori parfumate. Portocala este un medicament natural, un bun remineralizant si revitalizant al organismului, bogata in calciu, fier, fosfor, potasiu, vitamina B6, acid folic, acid pantotenic, vitaminele B1, B2 si B3. Acest citric este recomandat tuturor persoanelor care au probleme cu calciul, colesterolul, precum si alte afectiuni.
Portocala isi are originile din Sud-Estul Asiei, India, Grecia, Turcia. Fructul este o combinatie posibila intre pomelo si tangerina. Ea este denumita de chinezi drept "marul chinezesc".Portocalul era foarte raspandit in Siria si Egipt, in Europa ajungand ceva mai tarziu. Portocala dulce este numita si "portocala portugheza" si se pare ca Vasco da Gama a adus-o cu el inapoi, dupa o calatorie in India. In prezent, Brazilia este cel mai important producator de portocale din intreaga lume, fiind urmata de SUA si Mexic.
Sucul de portocale, este potrivit pentru toate vârstele și există avantajul că poate fi dat în tratarea tuturor bolilor. Ferbră, indigestie, constipatie, boli ale oaselor și dinților, ale inimii, acnee. Consumul regulat de suc de portocale ajuta organismul in lupta impotriva infectiilor, a racelii si reprezinta o sursa naturala de energie, datorita absorbtiei rapide in sange a zaharului din portocale.
Sucul de portocale are un efect detoxifiant asupra organelor interne, dar si energizant in cazurile de oboseala, datorita continutului de potasiu. De asemenea, sucul de portocale mai este recomandat si hepaticilor, persoanelor cu sangele mai gros, cu tromboza, cu un colesterol crescut, celor care sufera de constipatie, impotriva durerilor de cap si a migrenelor.
Portocala este digerata repede de organism, motiv pentru care este recomandat a se bea pe stomacul gol dimineata. Pentru un efect mai bun se recomanda consumul sucului de portocala si la pranz, dar si seara.
CAP. I
CARACTERIZAREA GENERALA A SUCULUI NATURAL DE PORTOCALE
I.1 GENERALITĂŢI
Fructele constituie surse importante de zaharuri vitamine şi săruri minerale necesare în alimentaţia organismului uman.
Alimentaţia raţională trebuie să asigure organismului substanţele plastice, energetice, etc, care intră în compoziţia alimentelor, astfel proporţional încât să fie consumate cu plăcere, iar gustul şi aroma să fie îmbietoare. O singură substanţă nutritivă nu răspunde acestei cerinţe fundamentale pentru alimentaţia raţională a omului. Raţia alimentară normal se realizează numai prin participarea în proporţii variabile a diferitelor produse alimentare.
Aportul pe care îl aduc fructele la suma energiei totale a raţiei alimentare zilnice este de cca 4,4% asigurându-se totodată şi rehidratarea organismului uman prin conţinutul mare de apă din compoziţia lor. Raţia alimentară a unui om matur trebuie să cuprindă 200-250 grame fructe pe zi, ceea ce reprezintă un consum de 70-100 kg fructe pe an.
Fructele în stare proaspete reprezintă produse de mare importanţă în alimentaţia raţională, iar pentru faptul că în anumite perioade lipsesc, se impune consumarea lor sub formă conservată sub diferite forme.
Materia primă folosită la obţinera sucurilor cu pulpă trebuie să fie de bună calitate, procesul tehnologic neputând înlocui defectele de calitate ale acesteia.
Fructele au, în general, un înveliş exterior “epicarpul”, unul inferior “endocarpul”, iar între ele “mezocarpul”.
Bibliografie
Banu Constantin – Manualul inginerului de industrie alimentară – volumul II, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002
Novăceanu, M. – „Sucuri concentrate din fructe”, ICPVILF, București, 1981
Ioancea, L. – „Maşini şi utilaje şi instalaţii în industria alimentară”, Editura Ceres, Bucureşti, 198
Munteanu, T. – „Sucuri şi băuturi din fructe şi legume”, Editura Ceres, Bucureşti, 1989
Segal B., F. Ionescu, R. Ionescu – Utilajul şi tehnologia prelucrării legumelor şi fructelor – Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985
Ştef Ducu – Merceologia produselor alimentare – Editura Mirton, Timişoara, 2002
Radu F.I. – Tratat de tehnologie a fructelor şi legumelor. Fructe şi legume ca materie primă – volumul I, Scrisul Românesc, Craiova, 1985
Beceanu D., Chira A., Paşca I. – Fructe, legume şi flori. Metode de prelungire a păstrării în stare proaspătă. Conserve de legume şi fructe – Editura MAST, Bucureşti, 2003
Bojor, O., Perianu , C. , 2005. Sănătate prin seminţe, legume si fructe, Editura Fiat lux, Bucuresti, Ediţia aIII-a,
Segal,B., 1964. Tehnologia conservării fructelor si legumelor, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti,
Radu, M.,2009. Sucul de portocale o binefacere pentru sanatate, Felicia, nr 132
http://www.bursaagricola.ro/Info-Industrializarea_fructelor_citrice-50-24085-1.html
http://www.scrigroup.com/diverse/Proiect-Instalatie-de-concentr62163.php
http://facultate.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/obtinerea-sucurilor-naturale-ecologice-298080.html
http://facultate.regielive.ro/proiecte/merceologie/sucuri-din-fructe-industria-alimentara-149878.html
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tehnologia de Obtinere a Sucului de Portocale.docx
- Tehnologia de Obtinere a Sucului de Portocale.pptx