ETAPA 1. Definirea tipului de produs. ETAPA 2. Implementarea produsului nou. -chestionar intrebari ETAPA 3. Introducerea produsului nou in fabricatie -schema tehnologica -etapele de productie -ambalajul produsului ETAPA 4. Lansarea produsului nou in productie si promovarea efectiva a acestuia. -Cerere de inregistrare marca -Pregatirea lantului de desfacere si prezentare -Personalul instruit in lantul comercial -Stabilirea pretului promotional a produsului nou -Promovarea reclamei
Introducere Produsul,reprezintă ansamblul elementelor care declanşează cererea (ansamblul care înglobează substanţa acestuia, idea care-i dă forma, modul de prezentare, canalele de distribuţie şi celelalte elemente organizate într-o ambianţă care-l înconjoară). Produsul este orice lucru care satisface o nevoie sau dorinţă şi care este oferit pe piaţă. Un produs poate fi oferit sub formă de bun material, serviciu, idee sau sub forma unei combinaţii a acestora. Un produs nou este bunul care prezintă una sau mai multe însuşiri noi sau modificate sau pune în valoare o însuşire care nu a fost cunoscută faţă de produsele existente pe piaţă. VINUL Vinul este un produs biologic obţinut prin fermentaţia alcoolică a mustului din struguri, care prin tăria alcoolică relativ scăzută si prin compoziţia chimică, reprezintă băutura alcoolică cea mai sănătoasă pentru organismul uman. Plinius cel Bătrân, vorbind despre calităţile vinului, afirma că este “întăritor si producător de sânge, întreţine sănătatea, ajută digestia, odihneste stomacul, măreste pofta de mâncare, alungă răceala, ajută diureza si produce somn linistit.” Băut cu moderaţie, vinul întăreste vederea si nervii, dar în cantitate prea mare acestea slăbesc. El recomandă vinul ca remediu contra otrăvirilor cu ciuperci, cucută, aconit, argint viu sau opiu, contra înţepăturilor de păianjen si muscăturilor de serpi (Gotcu P., 1933, citat de Popa A.,1996). Louis Pasteur, părintele vinificaţiei, a declarat vinul “cea mai sănătoasă si mai nobilă dintre băuturi”, iar I.C.Teodorescu si colab.(1966) l-au prezentat ca o “băutură aleasă, căreia omul i-a rămas fidel, folosită cu măsură, poate fi un tovarăs bun, care ajută, stimulează si inspiră, desfată, veseleste si înalţă, tot asa cum dăunează si degradează când această măsură lipseste, chiar si apa cea sănătoasă băută în cantitate prea mare, devine vătămătoare”. Vinul, consumat în cantităţi moderate în timpul meselor, este un complement alimentar, medicament si energizant. Vinul este folosit în gastronomie, unde, prin marea varietate se poate asocia la nenumărate preparate culinare, de la aperitiv la desert, nu ca un aliment propriu-zis ci ca un ca însoţitor. Asocierea vinurilor cu diferitele feluri de mâncare este o adevărată stiinţă, care a creat specialisti în acest domeniu, numiţi somelieri. Compoziţia chimică a vinului, deosebit de complexă, are efecte favorabile asupra organismului. Alcoolul etilic, în cantităţi moderate, are efect energizant asupra organismului. Polifenolii din vin au acţiune antivirală, antibactericidă, rol protector împotriva aterosclerozei si favorizează reacţiile biochimice care protejează sistemul cardiovascular. Descoperiri mai recente demonstrează că procianidinele, pe lângă efectul antioxidant si favorizarea acţiunii vitaminei C, accelerează eliminarea colesterolului, iar resveratrolul are capacitatea de a inhiba răspândirea celulelor bolnave de cancer în alte zone (metastaza). Populaţiile consumatoare de vinuri înregistrează cresteri ale longevităţii vieţii, reduceri ale mortalităţii provocate de boli ale sistemului cardiovascular si un procent mai mic de alcoolici. Dieta populaţiei din sudul Franţei cu alimente bogate în colesterol si grăsimi (brânză, unt, ouă, carne) asociată cu un consum moderat de vin constituie „paradoxul francez”, unde rata afecţiunilor cardiovasculare este mult mai scăzută ca efect al consumului de vin. Recomandarea consumului de vinuri este totusi rezervată, datorită conţinutului în alcool, care în cantităţi mari devine nociv organismului si se manifestă prin: dureri de cap, reducerea capacităţii de concentrare si atenţiei, încetinirea activităţii cerebrale si blocarea reflexelor, distrugerea ficatului (ciroza), osteoporoză, cresterea riscului de cancer de gât, ficat, sân, esofag, presiune arterială ridicată, ulcere de stomac, afectarea muschiului inimii, pancreatită acută si cronică, nivel ridicat de trigliceride si obezitate. Vinul este sursă de inspiraţie pentru artisti, din cele mai vechi timpuri si până astăzi. Viţa de vie si vinul se regăsesc în picturi rupestre, tăbliţe de lut, mozaicuri antice, pe diferite vase, în tablouri si sculpturi celebre, poezii si cântece. Consumul raţional de vin (Băducă Câmpeanu C., 2001) este o dovadă a gradului de civilizaţie al unei populaţii, dar pentru a putea vorbi despre un consum raţional si civilizat de vin, el trebuie să fie consumat, cu precădere la masă, alături de mâncarea cu care se asociază în mod armonios. Vinul nu este un produs indispensabil în alimentaţie, dar este, cu certitudine, un produs care înfrumuseţează viaţa omului, pe care o însoţeste permanent, fiind prezent la toate evenimentele importante: nastere, căsătorie, moarte, la toate aniversările, sărbătorile si petrecerile noastre. Compoziţia chimică a vinului, deosebit de complexă, are efecte favorabile asupra organismului. Alcoolul etilic, în cantităţi moderate, are efect energizant asupra organismului. Polifenolii din vin au acţiune antivirală, antibactericidă, rol protector împotriva aterosclerozei si favorizează reacţiile biochimice care protejează sistemul cardiovascular. Descoperiri mai recente demonstrează că procianidinele, pe lângă efectul antioxidant si favorizarea acţiunii vitaminei C, accelerează eliminarea colesterolului, iar resveratrolul are capacitatea de a inhiba răspândirea celulelor bolnave de cancer în alte zone (metastaza). Populaţiile consumatoare de vinuri înregistrează cresteri ale longevităţii vieţii, reduceri ale mortalităţii provocate de boli ale sistemului cardiovascular si un procent mai mic de alcoolici. Recomandarea consumului de vinuri este totusi rezervată, datorită conţinutului în alcool, care în cantităţi mari devine nociv organismului si se manifestă prin: dureri de cap, reducerea capacităţii de concentrare si atenţiei, încetinirea activităţii cerebrale si blocarea reflexelor, distrugerea ficatului (ciroza), osteoporoză, cresterea riscului de cancer de gât, ficat, sân, esofag, presiune arterială ridicată, ulcere de stomac, afectarea muschiului inimii, pancreatită acută si cronică, nivel ridicat de trigliceride si obezitate.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
