Vitamina E

Cuprins proiect Cum descarc?

CUPRINS:
1.CONSIDERATII GENERALE-ISTORIC 3
2.STRUCTURA CHIMICA SI ACTIVITATEA BIOLOGICA A TOCOFEROLILOR 10
3.TIPURI DE TOCOFEROLI 12
4.PROPRIETATILE FIZICO-CHIMICE ALE TOCOFEROLILOR 18
5. METODELE DE DOZARE A TOCOFEROLILOR 19
6. TOCOFEROLII IN NATURA 20
7. TOCOFEROLII IN ORGANISME 23
8. ACTIUNEA FIZIOLOGICA 27
9. STARI PATOLOGICE 30
10. CONCENTRATE DIN VITAMINA E DIN GERMENII DE CEREALE 34
11. STANDARDIZAREA CONCENTRATELOR 41
12.CONDITII TEHNOLOGICE PENTRU OBTINEREA CONCENTRATULUI DE VITAMINA E 42
13. BIBLIOGRAFIE 44


Extras din proiect Cum descarc?

1.CONSIDERATII GENERALE
ISTORIC
Istoria vitaminelor, unul dintre cele mai importante episoade din istoria biochimiei, a avut un impact profund asupra sanatatii si a starii de confort, ca si asupra intelegerii proceselor catalitice ce au loc in metabolismul organismelor vii. Inca din antichitate se stia ca intre alimentatie si boli exista o legatura directa.
Cercetarile actuale in legatura cu aceste micronutrimente au condus la modificarea notiunii de aport nutritional, sfatuind si contribuind la ameliorarea globala a sanatatii populatiilor.
In ultimele decenii s-au realizat progrese deosebit de importante in domeniul vitaminelor. Astfel, s-a demonstrat importanta vitaminelor pentruorganismul uman si s-a stabilit necesitatea lor in alimentatie; de asemenea s-au cercetat sursele de vitamine din regnul vegetal si cel animal, s-au pus la punct metodele de sinteza precum si metodele de obtinere a concentratelor naturale, s-au elaborat metode de determinare cantitativa si in special s-au obtinut rezultate interesante in practica medicala.
Vitamina E se gaseste rar in alimentele de origine animala. Exceptie fac diversele parti ale corpului animalelor (testicule de taur, splina, placenta, pancreas, o parte a hipofizei), care nu pot fi usor mancate. Ea se mai gaseste in peste, galbanusul de ou, lapte, unt; dar se gaseste in cantitati mari in produsele vegetale ( germeni de cereale, fructe oleaginoase, seminte de bumbac, spanac, laptuci, trifoiul de lucerna si in majoritatea frunzelor de salata.
In toate cercetarile experimentale s-au folosit substante chimice pure sau purificate. In 1881, Lunin pe baza datelor experimentale, a ajuns la concluzia ca in afara de substantele nutritive de baza, pentru mentinerea sanatatii este necesar si laptele. Descoperirile lui Lunin asupra factorilor complementari de nutritie au fost sustinute in 1897 de Eijkman care a publicat date statistice prin care arata ca boala ,,beri-beri" se intalneste numai acolo unde populatia consuma orezul corticat. Eijkman a tras concluzia ca stratul exterior al bobului contine o substanta necunoscuta, care previne boala.
In 1911, Funk a extras din tarasele de orez o substanta destul de rezistenta la temperatura si reactivi chimici. Stabilind ca in constitutia ei, substanta continea functia amina si bazandu-se pe importanta ei vitala, Funk a denumit-o vitamina. Din incercarile ulterioare a reiesit importanta acestui grup de substante impropriu vitamine (deoarece foarte putine contin, in structura lor gruparea amina). 
In 1922-1925 lucrarile lui Evans si Sure au stabilit existenta unei substante care protejeaza animalele de sterilitate si de tulburarea functiilor de reproducere. Aceasta substanta a fost denumita vitamina E sau factorul antisterilitatii.
In 1922, Hebert McLean, M. Ewans si S. Biashop au mentionat existenta vitaminei antisterilitatii. In 1924, observatiile lui M. Ewans au fost confirmate si de B. Sure care a propus numele de vitamina E. Cercetarile lui N. Beard, din 1926, efectuate pe soareci au dus la aceleasi concluzii.
M. Ewans impreuna cu I. Burr, in 1927, scriu o succinta monografie in care dau rezultatele experientelor efectuate pe sobolani; autorii arata ca animalele care nu primeau hrana seminte germinate sau frunze de salata verde, in perioada gestatiei erau supuse fenomenului de deces al fatului si resorbtia lui.
Factorul care se gaseste in alimente si care are rol esential in gestatia fiziologica normala a fost denumit vitamina E, intrucat vitaminele cunoscute pana la acea data erau pana la litera D. Vitamina E (tocoferolul, factor X) a fost considerata, pana in 1928, ca avand rol numai in reproducere, in experimentari pe sobolan s-a observat ca sugarii proveniti de la mame cu deficit de vitamina E apare o distrofie musculara primara, identica histologic cu distrofia musculara la om.
D. Rinstedt, in 1935 si W. Eneissarson, in 1929 au publicat observatiile lor, aratand efectele pe care le produce carenta in vitamina E asupra sistemului nervos central al sobolanului. P. Vogt-Moller a folosit, pentru prima data, vitamina E la tratarea sterilitatii la vaci, in acelasi timp, vitamina E s-a folosit cu rezultate la doua femei cu avorturi repetate.
In 1934, J. Zoung si E. Schute au semnalat ca au avut rezultate bune cu vitamina E la tratarea avortului iminent si a toxemiei gravidice. Cu 54 de ani mai tarziu, F. Bicknell a utilizat vitamina E (mai ales germenii de grau) in tratamentul distrofiei musculare si al degenerarii neurologice. De asemenea, in 1940, A. Stoec si H. Wecsler au obtinut rezultate favorabile utilizand vitamina E in tratamentul distrofiei musculare si al sclerozei amiotrofice laterale.


Fisiere in arhiva (1):

  • Vitamina E.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!