Istoria Muzicii Europene. Simfonismul German

Cuprins proiect Cum descarc?

Capitolul I 
ROMANTISMUL
Tematica
Conceptie despre muzica
Receptarea lui Beethoven 
Controverse
Partide muzicale
,,Muzica programatica" vs. ,,muzica absoluta"
Recuperarea trecutului
J. S. Bach
G. P. da Palestrina
Viata muzicala
Transformarea materialului muzical
Constructia de instrumente
SIMFONISMUL GERMAN
C .M. von Weber
Fr. Schubert
R. Wagner
F. Mendelssohn Bartholdy
R. Schumann
Ludwig Spohr
Johannes Brahms
Date biografice
Privire de ansamblu asupra creatiei
Consideratii stilistice
Simfoniile
ANTON BRUCKNER
Date biografice
Privire de ansamblu asupra creatiei
Trasaturi stilistice
Simfoniile
GUSTAV MAHLER
Date biografice
Privire de ansamblu asupra creatiei
Aspecte stilistice
Periodizare. Simfoniile.
RICHARD STRAUSS
Date biografice
Privire generala asupra creatiei
Trasaturi stilistice
Programatismul
Genuri Miniaturale
Piesa instrumentala de caracter (miniatura)
Liedul
- Cu acompaniament de pian
Fr. Schubert
- Dintre contemporanii lui Schubert
C.M.von Weber
C.Loewe
- Din generatia urmatoare
F.Mendelssohn-Bartholdy
R.Schumann
- Dupa 1850
Fr.Liszt
Richard Wagner
Peter Cornelius
Robert Franz
Adolf Jensen
Johannes Brahms
Hugo Wolf
- Cu acompaniament de orchestra
G.Mahler
Richard Strauss
Hans Pfitzner
Max Reger
Opera romantica in Germania inainte de Wagner
Repere ale creatiei
Richard Wagner - Drama muzicala
Privire de ansamblu
Innoiri ale limbajului muzical
Creatia de opera
Opera Italiana - sec.XIX
Gioacchino Rossini
Vincenzo Bellini
Gaetano Donizetti
Giuseppe Verdi
Repere biografice
Creatia
Bibliografie


Extras din proiect Cum descarc?

Capitolul I
ROMANTISMUL
Secolul al 19-lea, cunoscut din perspectiva istoriei muzicii sub denumirea de Romantism, aduce in prim plan o schimbare a dominantelor spirituale: cea artistica se retrage acum in favoarea dominantei filozofice. Cu alte cuvinte arta sunetelor redevine sensibila la criterii justificatoare cu statut eteronom. Si daca in perioada medievala - sa ne amintim - isi subordonase realizarile argumentului religios, de data aceasta, tinand seama de ,,spiritul timpului", gaseste imbold existential in ideea filozofica. 
Inainte insa de a patrunde in detaliul afirmatiei, facem loc unei precizari de ordin terminologic, menita sa fixeze dintru inceput dubla ipostaza a raportului clasic - romantic in muzica.
Clasic - Romantic
Cele doua notiuni pot fi concepute pe de-o parte ca antagoniste, pe de alta ca un tot unitar. 
o Goethe spunea ca exista doua feluri de a fi: clasic sau romantic, a fi echilibrat sau a iesi din echilibru..
Dar discutia se cuvine nuantata
1. Ca stil muzical : clasic si romantic nu se pot departaja net. Unele trasaturi romantice apar deja in muzica secolului al 18-lea, trasaturi clasice pot fi intalnite pana tarziu in secolul al 19-lea. Pe de alta parte creatia unui singur compozitor poate intruni ambele caracteristici (ex. F. Mendelssohn-Bartholdy).
2. In general, arta clasica se recomanda prin orientarea spre Antichitate - careia ii preia criteriile estetice (finitudine, claritate, echilibru, logica, continut general uman), formele, constructia. Arta romantica se intemeiaza pe arta clasica, dar ii modifica formele, continutul, chiar pana la a i se opune.
3. In istoria literaturii si a spiritualitatii, dupa perioada pre- si cea timpurie, curentul romantic se manifesta programatic in ultimii ani ai secolului al 18-lea, adica in timpul Clasicismului de la Weimar - Novalis, Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling, fratii August Wilhelm si Friedrich von Schlegel, Wilhelm Heinrich Wackenroder, Ludwig Tieck -. 
Ca tematica, Romantismul (german - pentru ca la el ne referim) prefera intoarcerea la traditiile medievale (germane), la povesti, legende, proverbe - cu accentuarea sentimentului irational, a departarii misterioase, a intunericului (noapte si vis, boala si moarte), a experientelor inca neexplorate (dor, credinta, dragoste), a necunoscutului, a nesfarsitului. In locul dorintei de a rezolva rebusul universului, se profileaza acum atitudinea mistica. 
In acest context, arta este pretuita pentru rolul sau de mediu favorabil unor asemenea experiente
Pentru poetii germani, muzica are o pozitie privilegiata, este pretuita ca arta fara de cuvinte a sentimentelor, capabila tocmai prin aceasta sa patrunda in zonele adanci, pline de mister, ale spiritului
In muzica situatia difera. 
Nu exista in Clasicism, in secolul al 18-lea preluarea unui model antic, pe care Romantismul sa-l abandoneze programatic. Mai mult, in secolul al 19-lea, prin analogie cu Clasicismul literar (de la Weimar), a fost denumit secolul al 18-lea al Clasicismului vienez. Si totusi Beethoven nu este analogul lui Ghoethe decat sub aspect istoric, al perioadei de viata. Altele i-au fost insa contributiile. Beethoven nu a fost un model, precum Goethe, pentru Romantismul timpuriu german, ci chiar cel mai mare novator, a carui opera a influentat pe succesori.
Si totusi exista in muzica secolului al 19-lea suficiente elemente ce pot fi denumite "romantice":
- tendinta solutionarii corsetelor formale, ale spatiului inchis
- cautarea elementelor de expresie noi, singulare, caracteristice (exemplu: arhaism, pitoresc, exotic, popular/folcloric)
- accentuarea culorii sonore, a instrumentatiei specifice, a armoniei tot mai bogate si mai indepartate de reguli, cu toate consecintele ce duc la transformarea materialului muzical,
- orientarea spre sugestiile extra-muzicale: poetice, asociative, prin care se petrece depasirea granitelor si conexiunea artelor in sensul acelei idei romantice de Gesamtkunstwerk (Opera de arta totala)
Aceste trasaturi nu se regasesc la toti compozitorii secolului al 19-lea. Notiunea "Romantism" nu e adecvata pentru intreg asa-numitul Hochromantik/Romantismul propriu-zis de dupa 1830. R.Schumann si F.Mendelssohn-Bartholdy, F.Chopin si F.Liszt, H.Berlioz si R.Wagner pot fi considerati - fiecare in felul sau - romantici, dar mai putin valabil se aplica termenul pentru Gioacchino Rossini sau Vincenzo Bellini, Albert Lorzing, Otto Nicolai sau Giacomo Meyerbeer.
Vom cauta sa definim altfel epoca.
Conceptia despre muzica
Reflexiile estetice si filozofice despre muzica, componente importante ale gandirii apusene inca din Antichitate, primesc acum noi impulsuri.
Estetica se desprinde de filozofie, de la Aesthetica (1750) lui Alexander Gottlieb Baumgarten si Kritik der Urteilskraft (1790) a lui Immanuel Kant. 
Prin idealismul german, muzica a detinut un loc central in meditatiile filozofice:
- F.W.J.von Schelling
- George Wilhelm Friedrich Hegel - isi propaga estetica la Heidelberg in 1816 si apoi in prelegerile de la Berlin (publicate la jubileu, intre 1920-1940, ca vol.12-14). Contributia sa a fost cea mai influenta pentru prima jumatate a secolului 19. Potrivit conceptiei sale (Partea a III-a, Das System der einzelnen Kunste) muzica facea parte dintre "artele romantice", pe o pozitie mediana - intre pictura si poezie -, ca arta a "interioritatii subiective"


Fisiere in arhiva (3):

  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Lucrare de diploma.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!