Regiunile istorice româneşti şi statutul lor politico – juridic la 1918 România şi-a proclamat independenţa în 1878; Dobrogea revenise în graniţele României tot la 1878; Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul erau anexate la Ungaria; Bucovina era anexată la Austria; Basarabia fusese anexată de Rusia în 1812; Factori care au favorizat realizarea Marii Uniri de la 1918: Sfărşitul primului Război Mondial ( 1914 – 1918 ); Prăbuşirea imperiilor rus şi austro – ungar; Afirmarea dreptului la autodeterminare al popoarelor; Destrămarea Imperiului austro – ungar Unirea Basar... vezi detalii
Implicarea Romaniei in Primul Razboi Mondial Primul Razboi Mondial a insemnat, de-a lungul celor peste patru ani de lupte, o mobilizare fara precedent, nu numai a resurselor militare si economice ale statelor implicate in conflict, ci si a resurselor lor intelectuale. Dincolo de savantii care au fost implicati activ in cercetarea cu aplicabilitate practica, tinand de dezvoltarea de noi tehnologii militare, Marele Razboi a necesitat si o contributie masiva din partea istoricilor, ale caror opinii au servit fie pentru a justifica legitimitatea anumitor decizii politice si a le populariza in ... vezi detalii
După cum afirmă cercetătorii, cauzele războiului declanşat de separatişti în primăvara anului 1992 sunt multiple, cu rădăcini adânci implantate în istoric. Deşi s-a produs ca o reacţie la procesul de declin şi descompunere a Imperiului Sovietic, contenciosul transnistrean, ca şi cel găgăuz, apare ca acţiunea unei mine istorice cu efect întârziat, plasată de regimul stalinist la temeliile R.S.S.M. în 1940 sau chiar mai devreme, în 1924, când a fost constituită entitatea autonomă moldovenească de la Balta-Tiraspol, în vederea extinderii revoluţiei proletare peste Nistru. Dincolo de considere... vezi detalii
Data: 13.I.2006 Clasa: a VIII-a Scoala: cu clasele I-VIII Dulcesti Obiectul: Istoria românilor Profesor: Colesniuc Magdalena Timp: 50 min Tipul lectiei: predare-învatare Unitatea de învatare: VI. Tarile române si statele vecine între diplomatie si confruntare Continutul (lectia): VI.2 FAPTA LUI MIHAI VITEAZUL Motivatia: Prin intermediul cunostintelor expuse în cadrul acestei lectii, elevii vor retine principalele aspecte ale domniei lui Mihai Viteazul, primul unificator al tarilor române. Resurse materiale: - Mihai Manea, Adrian Pascu, Atlas scolar de istorie universala,p. 32-33 - M... vezi detalii
Constantin C. Giurescu (1901-1977) a fost şi va rămâne o personalitate importantă a culturii şi cercetării istorice din România. Datorită evoluţiei societăţii româneşti, la care a participat activ, precum şi a preţuirii de care s-a bucurat în ochii unora dintre conducătorii ţării, el a fost obligat în decursul existenţei să renunţe la postul de profesor universitar pentru fotoliul de deputat ori acela de ministru. Martor al celor două războaie mondiale, a avut de suportat teroarea regimului comunist, ispăşind câţiva ani de detenţie politică în închisoarea de la Sighet. Reabilitat apoi, a re... vezi detalii
Motto: „Vâlcea este o livadă încântătoare, cu văi străbătute de ape limpezi, cu pajişti înflorite pe sub poalele codrilor, cu sate vesele, pe marginea râurilor, cu drumuri albe şi netede. Nu există zidire veche, ruină, movilă de pământ de care să nu fie legat un cântec, o legendă, un nume de viteaz.” Alexandru Vlahuţă „România pitorească” - Călătorind pe malurile Oltului Aproape toate darurile cu care natura şi oamenii au înzestrat România, s-au adunat pe meleaguirle vâlcene. Un ţinut anume făcut să ademenească drumeţul, spectaculosul naturii – în fantastice alcătuiri precum căile Bistri... vezi detalii
Introducere Dinamismul civilizaţiei dacice a depins, în mare mǎsurǎ, de evoluţia cunoştinţelor legate de metalurgie, cu un accent puternic pe siderurgia fierului, ramurǎ economicǎ de care erau dependente, la rândul lor, celelalte meşteşuguri. Existenţa atâtor resurse metalifere, şi a altora conexe lor, pe tot cuprinsul zonelor locuite de geto-daci, a atras dupǎ sine o rapidǎ dezvoltare a metalurgiei, foarte clar vizibilǎ mai ales în perioada Regatului dac. Aceastǎ vizibilitate este dată de urmele activitǎţilor legate de explotare şi/sau prelucrare a minereurilor metalifere şi care constau ... vezi detalii
INTRODUCERE Nu putine sunt evenimentele si lucrurile despre care se vorbeste mereu si mult, fara a fi indeajuns de bine cunoscute. Asa se intampla in momente ale conversatiei curente, in discursul stiintific sau in cel politic. Frecventa si intensitatea fenomenului sunt proportionale cu interesul starnit de un fapt sau altul. Focalizarea, atentiei asupra lui determina formarea unei imagini unilaterale, cateodata distorsionate de inflamarea spiritelor, dar implantandu-se astfel in constiinta publica. Uneori faptul poate avea consecinte de-a dreptul nocive, alteori doar regretabile. Oricum e ... vezi detalii
Închisoarea, locul unde se execută pedeapsa şi sunt disciplinaţi infractorii, a devenit în România comunistă locul în care s-a petrecut eliminarea, reeducarea, torturarea, supravegherea şi distrugerea fizică şi psihică a tuturor celor care se opuneau, ar fi putut să se opună sau nu puteau accepta noua ordine politico-economico-socială dispusă de autorităţile comuniste. În mod firesc, copiind modelul sovietic al Gulagului, liderii comunişti români au transformat instituţional şi procedural – în termenii regimului detenţiei – întregul sistem penitenciar moştenit, adăugându-i treptat forma ş... vezi detalii
INTRODUCERE Încă de la început trebuie precizat faptul că orice lucrare care are drept subiect istoria naţională, aducând în prim-plan figura unei personalităţi care şi-a pus pecetea în mod hotărâtor asupra destinului naţional, reprezintă doar o variantă, uneori îmbunătăţită, a ceea ce s-a scris înainte despre ea. Dacă e uşor să fii un deschizător de drumuri sau un inventator în domenii precum publicitatea, marketingul sau literatura, istoria nu lasă loc de interpretări prea multe. Faptele sunt consumate, iar între timp s-au scris tomuri întregi în cuprinsul cărora s-au întors pe toate păr... vezi detalii
CONTEXTUL GEOPOLITIC ŞI ACTIVITĂŢILE PREMERGĂTOARE INTRĂRII ROMÂNIEI ÎN RĂZBOI Concluziile şi învăţămintele rezultate după primul război mondial au determinat oamenii de stat şi experţii militari din ţara noastră să ia măsuri de apărare şi să-şi concentreze toate energiile către activitatea pe mare şi să dezvolte ideea că armata şi marina reprezintă “acea forţă materială şi morală a naţiunii care îl face pe adversar să se teamă şi să evite cât mai mult războiul” Pornind de la analiza necesităţii reale a ROMÂNIEI în contextul geopolitic şi strategic al Europei, ca şi de la evaluarea rolul... vezi detalii
Cetăţile greceşti vest-pontice şi războaiele mithridatice În ultima parte a secolului II a. Chr. şi prima parte a secolului I a. Chr., deşi păreau din ce în ce mai slăbite şi mai abandonate în faţa localnicilor, totuşi, polisurile greceşti de pe coasta de vest a Pontului Euxin, pe fondul unor rivalităţi mai mult sau mai puţin zonale, au început să fie considerate de interes strategic din partea lui Mithridates al VI-lea Eupator, rege al Pontului, şi de către Roma. Pentru viitoarele confruntări armate, ce apăreau la orizont ca inevitabile, stăpânirea cetăţilor presupunea controlul întregu... vezi detalii
INTRODUCERE Românii sunt urmaşii romanităţii orientale, acea ramură a romanităţii care se întindea în nordul peninsulei Balcanice şi în Dacia. Mai târziu, în evul mediu, românii au ajuns în Croaţia, la Marea Adriatică, la apus, în Tesalia şi Macedonia, în sud, ocupând şi munţii Balcani, iar la nord, în Moravia şi Panonia se pomenesc străvechi urme de sate şi de păstori români. Aceasta a fost întinderea maximă teritorială a poporului român. Dar, după aceea, a urmat o vreme de restrângere a ariei româneşti sub apăsarea migratorilor ce veneau tot mai puternici şi mai numeroşi. A fost ca un fe... vezi detalii
Geto-dacii si lumea mediteraneana Geto-dacii fac parte din neamul tracilor care la randul lor fac parte din marele neam al indo-europenilor , alaturi de iliri si greci. Geto-dacii s-au individualizat in masa tracilor in epoca fierului. Denumirea de geti le-a fost data de greci locuitorilor din Dobrogea , Muntenia si Oltenia , iar denumirea de daci le-a fost data de romani locuitorilor din interiorul arcului Carpatic. Getii si dacii formau acelasi popor si vorbeau aceeasi limba. Erau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari care isi aveau resedinta in asezari ... vezi detalii
I. Tratatul de pace de la Paris ( 1856 ) După înăbuşirea revoluţiei de la 1848, revoluţionarii români au plecat în exil în diferite oraşe europene, scopul lor principal rămânând unirea Moldovei cu Ţara Românească. Condiţiile interne nu erau favorabile unirii deoarece Convenţia de la Balta Liman semnată în anul 1859 între Rusia şi Turcia a limitat autonomia Principatelor Române. La începutul anilor ’50, centrele importante de activitate politică românească se găseau în afara spaţiului românesc: Paris, Londra, Constantinopol. Noii domni numiţi au fost: a) Barbu Ştirbei în Ţara Românea... vezi detalii