Manifestari ale cultului religios la geto-daci

Cuprins proiect Cum descarc?

INTRODUCERE ..3
I. CONSIDERATII GENERALE ASUPRA RELIGIEI GETO- DACILOR 5
1.1. Universul de credinte 5
1.2. Structura panteonului 8
II. MANIFESTAREA CULTULUI. SACERDOTIUL ..9
2.1. Sacrificii si rituri funerare .9
2.2. Sacerdotiul. Sanctuarele ..11
III. DACO -  GETII IN CONSTIINTA POSTERITATII ...12
3.1. Mosteniri daco- getice in cultura romana ...12
3.2. Geto -  dacii in traditia istorica 14
CONCLUZII ...15
BIBLIOGRAFIE .16

Extras din proiect Cum descarc?

INTRODUCERE
Importanta si actualitatea temei. Cu toate ca civilizatia Geto- Dacilor este una
defuncta, iar religia acestora nu mai are niciun aderent in epoca contemporana, aceasta
inca suscita fascinatia si imaginatia cercetatorilor, cat si a publicului larg. Importanta
studierii structurii religioase si culturale a inaintasilor nostri tine in primul rand de
necesitatea de a ne cunoaste originile, de a intra in contact cu universul religios si
ideologic specific stramosilor nostri, astfel putand intr-o oarecare masura sa intelegem
modul lor de a gandi, natura si cauzele temerilor si sperantelor lor.
In al doilea rand, complexitatea si originalitatea creatiei religioase si culturale
specifice geto- dacilor nu se poate sa nu fi lasat urme adanci in manifestarile culturale si
religioase ale poporului roman, iar sondarea acestora poate arunca putina lumina asupra
tabloului general al culturii noastre, ajutandu-ne sa intelegem mai bine modul in care s-a
format aceasta.
Pe de alta parte, vom putea incadra mai bine specificul credintelor si culturii
noastre in contextul mai larg al spiritualitatii balcanice si sud- est europene, tinand cont
de faptul ca fenomenul religios geto- dac, ca parte integranta a marii familii a tracilor, a
influentat culturi cuprinzand un areal geografic mult mai vast decat spatiul romanesc;
astfel, devine posibila realizarea unei analize comparative a culturii si spiritualitatii la
nivel sud- est european.
Gradul de cercetare a temei. Preocupari in domeniul cercetarii spiritualitatii
geto- dacilor au fost manifestate de unii cercetatori romani, cei mai notabili fiind Mircea
Eliade si Ioan I. Russu, ambii aducand o contributie destul de mare la studierea acestei
teme. Astfel de preocupari au existat deasemenea si in mediul academic strain, rezultand
astfel unele sinteze destul de valoroase. Parerile diversilor cercetatori nu intotdeauna
coincid insa, astfel ca se impune necesitatea unui studiu comparativ, si a unei reevaluari a
bogatului material bibliografic ce abordeaza aceasta tema.
Suportul bibliografic. La baza cercetarii temei propuse s-au aflat unele lucrari de
specialitate din domeniul istoriei religiilor, in special Istoria credintelor si ideilor
religioase, de Mircea Eliade, precum si Sacrul si profanul, apartinand aceluiasi autor. Am
utilizat de asemenea si informatiile disponibile in diverse articole stiintifice si lucrari de
sinteza ce abordeaza acest subiect, realizand astfel o analiza comprehensiva asupra temei
in cauza
Cadrul cronologic. Segmentul temporal acoperit de acest studiu se cuprinde intre
secolul VIII i. e. n., care reprezinta perioada de finalizare a etno -  genezei tracilor, si anul
106 e. n., care coincide cu transformarea Daciei in provincie a Imperiului roman.
Scopul si sarcinile principale ale cercetarii. Scopul principal al cercetarii este
reconstituirea structurii religioase a geto- dacilor si identificarea mostenirii lasate de
aceasta in cultura si spiritualitatea poporului roman. In vederea realizarii scopului propus
s-au impus urmatoarele sarcini si obiective:
-  Sa se reconstituie panteonul religiei geto- dacilor;
-  Sa se reconstituie universul de credinte al geto- dacilor;
-  Sa se reconstituie elementele de cult si structura clasei sacerdotale;
-  Sa se identifice influentele culturii si spiritualitatii geto- dacilor asupra culturii
poporului roman.
Metodele de cercetare. Studierea acestei teme se bazeaza pe cercetarea
materialului teoretic, documente, articole si lucrari de sinteza care au servit ca suport
pentru aplicarea metodelor utilizate in cercetarile initiate pentru cunoasterea problemei in
cauza. Pentru cercetare au fost utilizate si integrate principii de studii generale si specifice
istoriei: principiul stiintific, al obiectivitatii, principiul abordarii sistemice, etc. Principale
metode folosite in cercetare sunt: metoda retrospectiva, metoda analizei istorice, metoda
comparativ-istorica, metoda inductiei si deductiei, analiza si sinteza, metoda analizei
critice, metoda abordarii interdisciplinare, care au ajutat la asigurarea unui suport
metodologic consistent pentru lucrare.

Fisiere in arhiva (1):

 Manifestari ale cultului religios la geto-daci.pdf

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Drimba, Ovidiu. Istoria culturii si civilizatiei. Vol. 3. Bucuresti: SAECULUM I.O., 2001.
2. Eliade, Mircea. Istoria credintelor si ideilor religioase. Traducere de Cezar Baltag. Vol. 2.
Chisinau: Universitas, 1992.
3. Eliade, Mircea. Istoria credintelor si ideilor religioase. Traducere de Cezar Baltag. Vol. 3.
Chisinau: Universitas, 1992.
4. Grec, Marius. ,,ZAMOLXIS : Une personnalite charismatique de l'Antiquite au nord du
Danube Inferieur". ResearchGate (blog), ianuarie 2006.
5. Harari, Yuval. Sapiens: A Brief History of Humankind. Toronto: McClelland & Stewart, 2014.
6. HERODOT. ,,Istorii". Traducere de Felicia Stef, f.a.
7. STRABON. Geografia. Traducere de Felicia Stef. Vol. 2. Bucuresti: Editura Stiintifica si
Enciclopedica, 1974.
8. Tamura, Elena. ,,Religion in Dacia. Pre- Christian Religion in Romania". The Economic
Journal of Takasaki City University of Economics 47, nr. 4 (2005).
9. Treptow, Kurt. ,,A Study in Geto- Dacian Religion: The Cult of Zalmoxis". East European
Quarterly 21, nr. 4 (ianuarie 1988).
16