Modele de Dezvoltare - Europenism, Traditionalism, Agrarianism 1918-1939

Marea dezbatere

In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, intelectualii romani de cele mai diverse convingeri ideologice s-au angajat intr-o polemica aprinsa in privinta cursului pe care trebuia sa-l ia dezvoltarea tarii. Lasand in urma marea conflagratie si lupta pentru unificarea politica si avand imediat in fata sarcina organizarii noii Romanii, ei au fost nevoiti sa reconsidere vechile valori sis a gaseasca noi definitii ale specificului national. Prilejurile sporite de integrare politica si cultural in Europa O ccidentala au accentuat urgent lor.

Raspunsurile pe care le.au dat acestor chestiuni fundamentale au sfidat consensul. Totusi oricat de diverse ar fi fost problemele pe care le ridicau, se pot discerne doua grupari largi de intelectuali-europenistii si traditionalistii. Cei dintai considerau Romania ca parte a Europei si insistau ca ea nu va avea alta alegere decat sa urmeze calea de dezvoltare economica si sociala urmata de Occidentul urbanizat si industrializat. Traditionalistii, pe de alta parte, scoteau in evident caracterul agrar al Romaniei si cautau modele de dezvoltare bazate pe propria ei mostenire sociala si cultural unica.

Afinitatile ambelor grupari cu curentele de gandire antebelice sunt izbitoare, dar acest lucru nu este surprinzator, deoarece ei se inspirau copios din viziuniile agrare si industrial anterioare privind viitorul Romaniei. Totusi, in materie de originaliatate, gandirea acestora nu a platit tribute predecesorilor lor intelectuali, intrucat ei au reinterpretat locul Romaniei in Europa, in lumina propriei experiente si a propriilor sperante privind noul veac.

Europenistii

Europenistii, desi abordau dezvolatrea din unghiuri diferite, impartaseau aceiasi opinie despre istoria moderna a Romaniei si locul ei in aceasta parte a Europei. Doua personalitati se impun cu deosebire: criticul literar Eugen Lovinescu si economistul si sociologul Stefan Zeletin. Pentru prima oara literatura culta, ei au procedat la o investigare cuprinzatoare a cauzelor care s-au aflat la baza dezvoltarii Romaniei moderne. Ambii legau acest proces de introducerea capitalismului de tip occidental in Principatele Romane si considerau Revolutia de la 1848 si Constitutia de la 1866 drept pietre de hotar in asigurarea supravietuirii tarii. Ambii erau de acord ca “occidentalizarea” era o etapa istorica necesara, prin care era sortita sa treaca fiecare tara, si nu aveau nici un dubiu ca fortele externe, adica influentele europene, mai curand decat cele interne, reprezentasera catalizatorul principal al dezvoltarii Romaniei moderne.

Civilizatia, desi insemna pentru Lovinescu Occidentul cu industria sa cu centrele sale urbane, cu institutiile politice si economice liberale. El remarca rapiditatea cu care Romania incepea sa semene, din ce in ce mai mult, cu Occidentul din toate punctele de vedere. Considera evolutia istorica a Europei moderne ca o competitie intre ideile inovatoare si democratice provocate de clasele sale urbane, pe de o parte si ideile patriarhale, reactionale, sustinute de clasele rurale, pe de alta parte.

El a apreciat clasele urbane, prin care intelegea burghezia si intelectaulitatea, drept purtatoare ale celor mai inalte daruri de civilizatie, singurele in masura sa introduca toate elementele civilizatie lumii in randurile romanilor si sa infranga rezistenta maselor taranesti.

European si materialist , Stefan Zeletin (1882-1934) a insistat faptului ca destinul Romaniei era inextricabil legat de sortii capitalismului occidental . Cea mai influenta lucrare a sa Burghezia romana : Origina si rolul ei istoric 1925, a oferit o interpretare economica a occidentalizarii Romanaiei , completand si echilibrand analiza lui Lovinescu rivind fazee intelectuale si culturale ale procesului. A incercat sa arata ca Romania moderna era produsul unor schimbari economice fundamentale, determinate de introducerea capitalului european occidental dupa Tratatul de la Adrianopol 1829 , care a eliberat Principatele Romane de efectele sufocante ale monopolului comercial otoman. Procesul de europenizare in viziunea sa fusese rapid si era convins ca Romania intrase definitiv in sfera economica vest-europeana dupa Razboiul Crimeii, un eveniment care determinase o revolutie economica in Principat . Transformarea economica a determinat o inovatie politica , intrucat vechile institutii feudale cedasera locul celor apartinand democretiei occidentale a clasei mijlocii . El arata cum acest proces a dat nastere unei burghezii nationale , clasa care avea sa conduca tata prin toate etapele scuccesive de modernizare. Conceptia potrivit careie Romnaia era destinata sa ramana predomninat agrara , l-a izbit ca fiind contrara legilor evolutiei sociale. Nu putea concepe pentru Romnai un alt curs decat acela al industrializarii si al uni adaptari neintrerupte la progresele tehnologice ale Apusului , daca acesta spera sa se elibereze de permanenta conditie de inferioritate.