Războiul din Afganistan

Introducere

Impactul războiului rece asupra prezentului si chiar viitorului comun al omenirii este mai important decât s-ar putea crede la prima vedere:

În timpul războiului rece s-a format generatia de lideri care conduc astăzi majoritatea statelor lumii si în special principalii actori din arena internatională.

Războiul rece nu a fost un eveniment planificat sau aniticipat de către principalii actori ce au participat la el, războiul rece are consecinte ce îsi pun amprenta pe evenimentele ce i-au succedat.

Afganistanul este una dintre cele mai sărace tări de pe glob, si asta în ciuda faptului că în subsolurile sale se află cantităti uriase înca neexploatate de pietre pretioase, cărbune, minereuri feroase si petrol. Un studiu recent arată că aproximativ 95% dintre resursele naturale ale Afganistanului au rămas neatinse.

Afganistanul detine o importantă geostrategică deosebită, fiind puntea de legătură dintre sudul, centrul si sud-estul Asiei. Totusi, exact acest lucru a atras în întreaga istorie numerosi "cuceritori".

În Războiul Afgano-Sovietic forţele implicate au fost Consiliul Democratic Republican susţinut de forţele sovietice şi rebelii islamişti Mujahedini. Rebelii au fost susţinuţi din mai multe părţi printre care şi Statele Unite ale Americii, Arabia Saudită, Pakistan precum şi alte state musulmane, în contextul Razboiului Rece.

Desfăşurarea de trupe militare sovietice a început în 25 decembrie 1979. Ultimele trupe au fost retrase între 15 mai 1988 şi 15 februarie 1989. Datorită costului mare şi a inutilităţii acestui conflict, razboiul din Afganistan a fost deseori asemănat cu Războiul din Vietnam.

Interventia sovietică în Afganistan

Criza provocată de interventia soviectică în Afganistan este o criză internationala de un cu totul alt tip, deoarece în ea a fost angajat direct unul din protagonistii principali ai războiului rece.

Ea rămâne totusi o criză periferică întrucât confruntarea nu a fost directă, între URSS si SUA, chiar dacă acestea din urmă si-au simntit amenintarea, în mod direct, unele interese de securitate.

La 17 iulie 1973, regele Muhammad Zair Șah este înlăturat de la putere, dupa patruzeci de ani de domnie, iar monarhia este abolită.

Afganistanul se proclamă republică, iar vărul fostului suveran, Muhammad Daud, fost prim-ministru, devine primul presedinte al statului instaurând un regim autoritar.

La 27 aprilie 1978 are loc o lovitură de stat, iar puterea este preluata de Consiliul Democratic Republican, de orientare comunistă si prosovietică, condusă de Nur Muhammad Tarkai, care proclamă Afganistanul republică democratică.

Măsurile de reformă radicală a structurilor sociale traditionale adoptate de noua conducere politică întâmpină opozitia populatiei islamice conservatoare, ce degenerează într-o îndârjită rezistentă armată în timpul căreia a fost ucis si ambasadorul american la Kabul.

Au mai fost ucisi aproximativ 50 de consilieri sovietici, în localitatea Herat, în apropierea granitei cu Iranul.

Luptele pentru putere între diferitele factiuni ale partidului de guvernămînt duc la uciderea lui Nur Muhammad Taraki, în septembrie 1979, si apoi la cea a succesorului său, Hafiz Ullah Amin , in luna Decembrie 1979.