Monografia satului în opera lui Ion Creangă

Cuprins proiect Cum descarc?

INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I VIATA SI OPERA LUI ION CREANGA 4
1.1. REPERE BIOGRAFICE 4
1.2. OPERA LUI ION CREANGA 16
1.3. RELATIA BIOGRAFIE - OPERA 29
CAPITOLUL II IMAGINEA SATULUI SI A COPILARIEI 32
2.1. ROMANUL AMINTIRI DIN COPILARIE - FRESCA A SATULUI ROMANESC 32
2.2. PERSONAJELE SI UNIVERSUL COPILARIEI LUI CREANGA 49
CAPITOLUL III 59
PERSONAJELE DIN VIATA SATULUI TRANSPUSE IN BASME, POVESTIRI SI NUVELELE LUI ION CREANGA 59
CONCLUZII 72
BIBLIOGRAFIE 77

Extras din proiect Cum descarc?

INTRODUCERE
Ion Creanga este considerat unul dintre cei mai mari scriitori ai neamului romanesc. Maiestria scrierilor sale i-a atribuit un loc de cinste in registrul clasicilor literaturii romane alaturi de marele poet Mihai Eminescu, de mentorul Junimii, Titu Maiorescu ,de dramaturgul fara pereche Ion Luca Caragiale si de povestitorul Ion Slavici. Traiectoria talentului de povestitor al lui Creanga il situeaza in continuarea lui Neculce (avand ,,inscrise in inima" faptele pe care le povestea) si a lui Anton Pann , cu care se aseamana prin oralitatea stilului reusind sa redea povestii functia ei estetica primitiva.
Opera lui Creanga este extrem de unitara sub aspectul continutului si al mijloacelor artistice, fiind o opera alcatuita din povesti, povestiri si romanul - opera de maturitate - Amintiri din copilarie - ce constituie un monument al prozei artistice romanesti. Creanga a intrat in literatura romana cu un fond sufletesc si intelectual de origine taraneasca, prezentand mai intii perimetru satului natal, Humulesti, extins pe urma intr-un univers rural mai larg, care poate fi considerat al intregului popor roman. Opera sa are o individualitate neta, pornita de la folclor, prin care Creanga a valorificat intregul tezaur al limbii populare dintr-un trecut milenar ceea ce denota o inteligenta artistica sclipitoare si o remarcabila inzestrare lingvistica. Acest font de origine taraneasca, caracterizat de jovialitate si vitalitate, este nucleul operei humulesteanului si face din acesta scriitorul roman cel mai apropiat de spiritul creatiei folclorice.
Ion Creanga reprezinta mai mult decat un profil literar. Personalitatea si intreaga sa opera indica un climat si un studiu in literatura romana, un filon fundamental de specific national prezente in cultura si psihologia originala. Chiar daca opera sa are dimensiunea unei singure carti, Ion Creanga este creatorul unei legende, al unei traditii, al unui mod unic de tratare a limbii literare plasata in raport cu realitatea. In opinia lui Garabet Ibraileanu, adevaratul autor al operei lui Creanga e poporul: ,,conceptiile lui Creanga sunt ale poporului; al lui Creanga e numai talentul pe care il are din nastere. Creanga este un reprezentant perfect al sufletului romanesc intre popoare; al sufletului moldovenesc intre romani; al sufletului taranesc intre moldoveni; al sufletului omului de munte intre taranii moldoveni." De aceeasi parere este si George Calinescu: ,,Creanga este o expresie monumentala a naturii umane in ipostaza ei istorica ce se numeste poporul roman, sau, mai simplu e poporul roman insusi surprins intr-un moment de geniala expansiune."
CAPITOLUL I VIATA SI OPERA LUI ION CREANGA
1.1. REPERE BIOGRAFICE
,,A fost odata" ... asa ar putea incepe si povestea de viata a scriitorului Ion Creanga, al carui nume este astazi echivalent cu lumea nemuritoare a povestilor lui, cu imaginea copilariei universale, ,,pagina de frumos si intelepciune in marea carte a literaturii romanesti."
Ion Creanga, nascut la 1 martie 1837, in satul Humulesti, tinutul Neamt, este primul copil al familiei Creanga . In jurul datei de nastere a lui Creanga exista indoieli deoarece o ,,mitrica" aflata la Arhivele Statului din Iasi arata ca data de nastere a autorului 10 iunie 1839. George Calinescu mentioneaza in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent ca trebuie pastrata ca data a nasterii ziua de 1 martie 1837, aleasa de povestitorul insusi, publicata atat in albumul societatii Junimea cat si in scrierile autobiografice: ,,Sint nascut la 1 martie 1837 in satul Humulesti, judetul Neamtului, Plasa de Sus, din parinti romani; Stefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulesti si sotia Smaranda, nascuta David Creanga, din satul Pipirig, Judetul Neamtului" ( Ion Creanga). 
A fost botezat de catre parintele Ioan de la biserica Sf. Nicolai de sub deal, nas fiind un anume Ion Cojocaru. Ion Creanga isi petrece copilaria la Humulesti, unde asculta, in noptile de iarna, povestile spuse de batranii si batranele satului: ,,De cate ori n-am stat nopti intregi" - va marturisi Creanga mai tarziu - ,,ca sa ascult pe mos Ion sau pe lelea Catinca povestindu-mi povestea lui Fat- Frumos si a Ilenei Cosanzeana." Numele satului natal a fost o porecla a saraciei pusa de targovetii de peste Ozana care i-au numit pe locuitori , ,,huma" deoarece satenii foloseau pentru a construi casele lutul galbui din Valea Seaca. Astfel satul intreg s-a numit ,,Humulesti". Ion este cel mai mare intre cei opt copii ai familiei Creanga urmand dupa el: un alt Ion,Teodor, Petre, Zahai, Catrina, Maria si Ileana.
Stramosii povestitorului dinspre mama s-au tras de prin Maramures si s-au stabilit in Neamt pe la sfarsitul veacului al XVIII-lea, intre 1784-1788(1) . Pe linie paterna, familia lui Creanga nu este cunoscuta dar exista argumente ca si Stefan a lui Petre Ciubotariul ar fi tot ardelean. In monografia sa, Vladimir Streinu, explica ,,bajenirea" taranilor din Transilvania din trei cauze: persecutia religioasa, prigoana maghiara si transhumanta. Despre stramosii dinspre mama, Ion Creanga a lasat informatii mai complete. Bunicul David Creanga a fost fruntas in Pipirig, iar prin 1828 era vornicul satului. Faptul ca bunicul lui Creanga ajunge primar in satul in care s-a stabilit cu familia dovedeste ca satele moldovenesti, putin populate inainte, au capatat o puternica structura ardeleneasca prin numarul mare de locuitori veniti de peste munti. ,,Cand am venit eu [David Creanga] cu tata si cu fratii mei, Petrea si Vasile si Nica, din Ardeal in Pipirig, acum saizeci de ani trecuti."( Ion Creanga)

Fisiere în arhivă (1):

 Monografia satului in opera lui Ion Creanga.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

*** Dictionar de termeni literari, Editura Academiei, Bucuresti, 1976.
- ** Dictionar de terminologie literara, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970.
Apostolescu, M., Ion Creanga intre marii povestitori ai lumii , Editura Minerva, Bucuresti, 1978.
Barlea, Ovidiu, Povestile lui Creanga, E.P.L., Bucuresti, 1967.
Boutiere, Jean, Viata si opera lui Ion Creanga, Editura Junimea, 1976.
Caraioan, Pompiliu - Ioan Creanga, Editura Tineretului, Bucuresti, 1955.
Calinescu, George, Estetica basmului, Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1965.
Calinescu, George, Ion Creanga (Viata si opera), Prefata de Eugen Simion, Editura pentru literatura, Bucuresti, 1966.
Calinescu, George, Ion Creanga (Viata si opera), Editura Eminescu, Bucuresti, 1973.
Calinescu, George, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Editura Minerva, Bucuresti, 1982.
Ciopraga, Constantin, Ion Creanga, Antologie, prefata... Ed. Eminescu, Bucuresti, 1977.
Constantinescu, Nicolae, Ion Creanga. Povestea lui Harap-Alb, din colectia ,,Texte comentate", Editura Albators, Bucuresti, 1983.
Constantinescu, Pompiliu, Scrieri, II, EPL, Bucuresti, 1967.
Cornea, P., Itinerar printre clasici, Editura Eminescu, Bucuresti, 1984.
Creanga, Ion, Opere. Editie critica, coord. Daniel Corbu, Editura Princeps Edit, Iasi, 2006.
Creanga, Ion, Povesti. Amintiri. Povestiri, Din colectia ,,Biblioteca pentru toti", Editura Minerva, Bucuresti, 1989.
Dumitrescu-Busulenga, Zoe, https://www.fundatiamaicabenedicta.ro/doc/carti/Ion-Creanga.pdf
Holban, Ioan, Ion Creanga - spatiul memoriei, Ed. Junimea, Iasi, 1984.
Iordan, Iorgu, Introducere la Ion Creanga, Opere, vol. I, Ed. Minerva, Bucuresti, 1970.
Lovinescu, V., Creanga si Creanga de Aur, Editura Rosmarin, Bucuresti, 1996.
Mitrache, Gheorghe, -  Ion Creanga, Bucuresti, Editura Recif,1996
Munteanu, George, Introducere in opera lui Ion Creanga, Ed. Minerva, Bucuresti, 1976.
Regman, Cornel, Ion Creanga. O biografie a operei, Ed. Demiurg, Bucuresti, 1995.
Streinu, Vladimir, Clasicii nostri, Bucuresti, 1943.
Streinu, Vladimir, Ion Creanga, Editura Albatros, Bucuresti, 1971.
Sindrilaru, Florin, Dictionar de personaje literare, Editura Paralela 45, Pitesti, 1998.
Tohaneanu, G.I., Stilul asrtistic al lui Creanga, Bucuresti, Ed. Stiintifica, 1969
Vianu, Tudor, Scrieri, II, Editura Minerva, Bucuresti, 1972. 
Hiu, Ioan Valeriu -  Ion Creanga-  clasic al literaturii romane https://ro-static.z-dn.net/files/d7b/1b074402dba16b127d9408d347bddeb0.pdfhttps://www.fundatiamaicabenedicta.ro/doc/carti/Ion-Creanga.pdf