Schimbarea lingvistică din perspectivă sociolingvistică

Extras din proiect Cum descarc?

I. Limba este vazuta de W. Von Humboldt in doua ipostaze: ca Ergon (produs al activitatii) si ca Energeia (activitate). Cea de-a doua ipostaza presupune crearea si re-crearea limbii de catre fiecare individ in parte. Saussure formuleaza doua principii legate de limba: creativitatea si ateritatea, primul putand fi corelat cu ceea ce Humboldt numeste Energeia, deoarece surprind dinamismul limbajului, deci posibilitatea de a avea loc schimbari lingvistice. 
In principiu, reprezentantii scolii sociologice franceze (A. Meillet, J. Vendryes s.a.) au abordat judicios raportul limba -  societate, demonstrand pregnant caracterul social al limbii. Spre exemplu, A. Meillet a descris relatia dintre istoria unei limbi si istoria societatii, interdependenta dintre modificarile semantice ale unitatilor lexicale si schimbarile din societate.
Lingvistul englez J. Lyons observa, pe buna dreptate, ca ,,orice standard de evaluare aplicat schimbarilor lingvistice trebuie sa se bazeze pe recunoasterea diferitor functii pe care o limba - este chemata-  sa le indeplineasca in societatea care o utilizeaza" [Lyons, 1995, 57].
Pentru a-si argumenta propria teorie, E. Coseriu recurge la notiunile inovatie si adoptare: schimbarea lingvistica semnifica generalizarea unei inovatii sau ,,o serie de adoptari succesive" [Coseriu, 1997, 70]. Prima faza, inovatia, presupune aparitia elementelor noi, diferite de unitatile deja existente, iar faza a doua, adoptarea, este acceptarea inovatiei de catre vorbitori.
Potrivit conceptiei coseriene, schimbarea lingvistica, ,,in momentul sau initial si originar, este totdeauna un act de creatie individuala" [Coseriu, 1995, 90]; ea nu este accidentala, ci constituie o trasatura inerenta a limbii, fiind o manifestare a ,,creativitatii limbajului in istoria limbilor". Savantul conchide ca ,,orice schimbare este la origine o adoptare" [Coseriu, 1997, 70] si inglobeaza trei aspecte: rational, generalsi istoric.
Prof. E. Coseriu explica schimbarile lingvistice doar in termeni functionali siculturali: in opinia sa, cauzalitatea ar fi o notiune din domeniul lingvisticii pozitiviste despre limba ca ,,organism" natural a carui functionare este determinata de ,,legi" ce nu cunosc exceptii.
,,Limba este legitim legata de viata sociala, de civilizatie, de arta, de dezvoltarea gandirii, de politica etc.; intr-un cuvant, de intreaga viata a omului" [Coseriu, 1995, 58].
Care ar fi factorii extralingvistici? In lucrarile de specialitate sunt luate in seama multiple fenomene: extensiunea geografica a idiomurilor si a purtatorilor acestora, amestecul etnic, bilingvismul, imprumutul de cuvinte etc. [Martinet, 1970; Lobiuc, 1998]. Acestia interactioneaza cu cei de natura intralingvistica: tendintele evolutive ale diferitor idiomuri, ,,inegala penetrabilitate a compartimentelor limbii" care, in fond, exteriorizeaza capacitatea acesteia de a accepta sau de a ,,repudia" elementele straine sau eterogene, frecventa unitatilor lingvistice, apartenenta lor la centrul sau periferia sistemului etc. [Graur, 1960; Martinet, 1970].
Limba, privita ca ,,sistem in miscare", presupune schimbarea lingvistica: ,,Daca schimbarea este inteleasa ca o - facere-  sistematica a limbii, este evident ca nu poate exista nici o contradictie intre - sistem-  si - schimbare- , si ca, mai mult, trebuie sa vorbim nu despre - sistem-  si - miscare-  -  ca despre doua lucruri opuse - , ci numai despre - sistem in miscare- : dezvoltarea limbii nu este o permanenta - schimbare-  arbitrara si produsa la intamplare, ci este o permanenta sistematizare" [Coseriu, 1997].
Viziunea coseriana, gratie probelor peremptorii, este impartasita de catre lingvisti de notorietate, care semnaleaza caracterul imanent al schimbarilor lingvistice. Astfel, functionalistul francez A. Martinet subliniaza ca anume ,,sistemul in miscare" (= limba) ,,se schimba in orice clipa": ,,Este suficient sa-i examinam amanuntele functionarii, pentru a descoperi diversele procese care pot face ca dupa o lunga perioada ea sa devina de nerecunoscut" [Martinet, 1970, 222].
Potrivit conceptiei coseriene, schimbarea se atesta atunci cand ,,ceva care nu era limba, devine limba, e adoptat de alti vorbitori si devine limba" [Saramandu, Coseriu, 1996, 38]. Nu este vorba despre schimbarea unui produs (Ergon), ci despre producerea continua a limbii (Energeia).
Acceptand delimitarea coseriana a termenilor schimbare lingvistica si schimbarea limbii, vom interpreta primul concept ca substituirea unor fapte de limba prin altele, pe cand schimbarea limbii o vom considera drept un proces perpetuu de devenire, de creativitate.


Fisiere în arhivă (1):

  • Schimbarea lingvistica din perspectiva sociolingvistica.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Bright, William, The Handbook of Sociolinguistics
2. Coseriu, Eugeniu, Sincronie, diacronie si istorie. Problema schimbarii lingvistice, versiune in limba romana de Nicolae Saramandu, Bucuresti, Editura Enciclopedica
3. Ionescu-Ruxandoiu, Liliana, Chitoran, Dumitru, Sociolingvistica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975
4. Oglinda, Emilia, Creativitate si schimbare lingvistica in viziunea lui E. Coseriu, in revista "Limba romana", nr. 11-12, 2012
5. Patrick Peter, http://courses.essex.ac.uk/lg/lg232/OnlineNotesLG232.htm
6. Saramandu, N., Inovatia si schimbarea in limba in perspectiva sociolingvistica http://ebooks.unibuc.ro/filologie/dindelegan/32.pdf


Banii înapoi garantat!

Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.


Descarcă acest proiect cu doar 5€

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.

1. Numele și adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

* Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi email-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:



* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!