1. Introducere 3 2. Diferente de obiective intre proiectele private si publice 7 3. Studiu de caz. Analiza fezabilitatii unui proiect de investitie 9 Concluzii 14 Bibliografie 15
1. Introducere Proiectele publice reprezinta instrumente de punere in practica a autoritatilor publice, a strategiei administratiei, utilizand resurse investitionale pe o durata limitata si intr-o stricta localizare la nivel national sau local. Expresia detaliata a procesului de realizare sau transpunere in practica a proiectelor de investitii publice si a rezultatele lor este vazuta in practica investitionala sub denumirea de lucrari publice. Suportul financiar al concretizarii proiectelor publice are denumirea de investitii publice, ce pot fi definite astfel "consum/cheltuieli de resurse investitionale cu scopul crearii cadrului normal de desfasurare a serviciilor destinate membrilor unei colectivitatii teritoriale". Caracteristica specifica de baza a investitiilor publice, consta in faptul ca: atributiile si competentele actorilor programelor de investitii, la nivel de administratie publica centrala sau locala, se stabilesc prin Legea Finantelor Publice; de aceea, Guvernul, Ministerul Finantelor Publice si ordonatorii de credite au sarcini specifice in gestiunea bugetului. Conducatorii autoritatilor publice, ai organelor de specialitate ale administratiei publice centrale precum si cei ai unor institutii publice autonome au competente de aprobare a proiectelor de investitii, bine definite intre anumite limite valorice (18-130 mild lei) si de monitorizare a acestor programe, pentru care vor transmite rapoarte de monitorizare periodice la Ministerul Finantelor Publice. Proiectele de investitii publice (PIP) constituie apanajul autoritatilor publice locale sau centrale si se initiaza cu scopul de a satisface nevoile sociale de echipare si/sau amenajare teritoriala sau de dotare edilitara a localitatilor. Spre deosebire de investitiile facute in sectorul privat, proiectele de investitii in sectorul public au urmatoarele caracteristici particulare: 1) Evaluarea fiecarui "PIP" trebuie facuta in contextul general al conceptiei de amenajare teritoriala si/sau modernizare a serviciilor publice la nivel national sau local. Strategia de amenajare si dezvoltare a comunitatilor teritoriale reprezinta de regula un program integrat al autoritatilor publice, stiut sub aspectul formei de schita de dezvoltare si amenajare urbana (SDAU) ori plan de urbanism general (PUG). Oricare "PIP" trebuie sa se prezinte ca o forma de manifestare concreta a strategiei oricarei primarii in competitia concurentiala urbana unde se afla municipiile. In esenta, analiza concurentiala trebuie sa se mentina pe trei axe: - analiza in termeni de competitie, respectiv descoperirea concurentilor si a domeniilor de rivalitate; - analiza in termeni de competitivitate, respectiv evaluarea avantajelor si a slabiciunilor in fataprovocarilor de mediu; - analiza in termeni de pozitionare, unde se permite delimitarea caracteristicilor diferite ce vor trebui promovate prioritar in cadrul proiectelor localitatiii. 2) Fata de proiectele din sectorul privat, PIP se dezvolta intr-un sector relational deschis si mult mai divers, care implica o structura de conceptie tridimensionala impartita in: - proiect sub forma de ambitie globala cu orientare predominant economica ; - proiectul orasului "stricto sensu", proiect de amenajare a spatiului sub definirea de proiect urban si concretizare a proiectului urban in treburi cu prioritate ale primariilor localitatii, sub forma de proiecte de servicii publice. 3) La fundamentarea socio-economica a PIP se vor lua in calcul nu doar efectele lor directe si imediate, ci si cele propagate si de perspectiva care se are loc mai mult sau mai putin in viata colectivitatii, la nivelul individului sau colectivitatii, prin modificarea nivelului de instruire/scolarizare, stare de sanatate, confort, venituri, rata a somajului etc. Asadar se va pune accent pe rezultatele analizei economice, bazate pe studii de impact socio-economic si de mediu asupra colectivitatii. Astfel de efecte sunt insa mai greu de identificat si de cuantificat numeric. 4) Analiza si sistemul de criterii care se afla la baza finalitatii evaluarii unui proiect PIP detin un caracter aparte, fiind utila personalizarea lor la nivel de proiect sau colectivitate, avand in vedere diversitatea geografica si de domenii de interes public, de la proiecte complexe cu caracter industrial (centrale termo-electrice, instalatii de tratare a deseurilor, sisteme de transport etc.), la proiecte cu caracter cultural, educational, de sanatate etc. Tocmai considerand diversitatea gamei de servicii publice existente la nivel de colectivitate teritoriala, specialistii sustin ca, pentru a realiza o analiza logica si completa, este necesara elaborarea unei conceptii metodologice unitare de evaluare, dar care sa permita particularizari pe domenii importante de lucrari publice.
1. Marian Stoian, Gestiunea investitiilor publice, Bucuresti, Editura ASE, 2002; 2. Marian Stoian, Managementul investitiilor publice, Editura ASE, Bucuresti, 2010; 3. https://vdocuments.site/analiza-fezabilitatii-unui-proiect-de-investitiistudiu-decaz.html.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.