Impactul Crizei Financiare Asupra Țărilor din Uniunea Europeană

CAPITOLUL I

EVALUAREA TEORETICĂ A CRIZELOR FINANCIARE §1

CONSECINŢELE LOR

1.1 Consideraţii generale asupra conceptului de criză financiară

Criza poate fi definită ca o situaţie caracterizată de o instabilitate pronunţată Tnsoţită de o incertitudine în cre§tere. Într-o economie factorii care determină această instabilitate ce poate fi definită drept criză sunt: mărimea inflaţiei, a §omajului sau chiar scăderea PIB-ului unei tari.

Criza reprezintă o manifestare a unor dificultati (economice, politice, sociale, etc.);

perioadă de tensiune, de tulburare, de Tncercări care se produc în societate. Criza economică

constă în acea fază a ciclului economic în care se formează un surplus relativ de mărfuri în

raport cu capacitatea de cumpărare limitată a populaţiei, ceea ce duce la scăderea producţiei,

talimente, §omaj, etc .

Criza reprezină “o scădere semnificativă a activitatii economice pentru câteva luni reflectată în scăderea PIB, scăderea veniturilor individuate, reducerea nivelului ocupării, diminuarea producţiei industriale §i a consumului

Există unii speciali§ti care clasifică aceste crize în crize sociale (inflaţie în cre§tere, §omaj, sărăcie), în crize financiare (volatilitate accentuată pe pieţele de capital, căderea burselor §i revenirea lor spectaculoasă), crize politice (care pot degenera în războaie), crize locale sau internaţionale, crize cauzate de dezastre naturale sau crize economice generalizate.

Este dificil să facem aprecieri când o criză financiară devine una economică sau dacă o criză economică generează o criză financiară sau invers după cum se poate observa în tigura nr.1

Figura nr. l:Managementul crizei globale

Sursa:Vass Andreea,-Criza financiara globala si reactia Uniunii Europene, ASE, Bucuresti, 2008

În principiu vorbim intotdeauna de o crizd economicd generatd fie de cauze financiare, politice sau sociale.

Criza financiară în opinia mea este o formă de manifestare a crizei economice şi reflectd o neîncredere în sistemul financiar, o scddere semnificativd a volumului tranzacţiilor la bursd, o dereglare a mecanismelor de piata. Bursa este barometrul economiei §i tranzacţionează afaceri de diferite dimensiuni §i din diferite sectoare. În momentul în care piaţa acestor afaceri (piaţa imobiliară, piaţa petrolului, piaţa muncii) suferă dereglări sau corecţii importante ele se vor reflecta în profitabilitatea afacerilor listate la bursă §i, implicit, în preţul activelor financiare (acţiuni sau obligaţiuni) care depind direct de a§teptările investitorilor. Panica legată de economie nu face altceva decât să accentueze amplitudinea acestor corecţii §i să inducă noi incertitudini în economie. De aici §i până la reducerea apetitului pentru economisiri §i investiţii §i apoi la cre§terea dobânzilor pe piata nu este decât un pas.

D in păcate vorbim de o criză doar atunci când efectele acesteia afectează un număr foarte mare de oameni / companii.

T ipurile de crize pot fi stabilite în funcţie de criteriile pe care le aplicăm în clasificare, astfel:

• După tipul de soluţii $i modul de rezolvare, identificăm:

a) crize de dezvoltare; c) crize de onestitate;

b) crize de legimitate; d) crize de competenta.

• După tipul de mediu:

a) crize interne; b) crize externe.

• După domeniul în care apare criza:

a) crize politice; d) crize culturale;

b) crize economice; e) crize de comunicare;

c) crize ideologice; f) crize de imagine.

• După urgenţa rezolvării:

a) crize imediate; b) crize urgente; c) crize susţinute.

• După nivelul la care apare criza:

a) crize locale; c) crize zonale;

b) crize naţionale; d) crize continentale; e) crize mondiale.