Managementul in Context Intercultural

Cuprins proiect Cum descarc?

1. Cunoasterea aspectelor culturale: necesitate in afacerile internationale 
2. Definirea culturii si efectele variatelor sale dimensiuni asupra afacerilor internationale
3. Sursele cunoasterii culturale
4. Diferente si apropieri intre culturile nationale 
5. Influentele culturale asupra contractelor comerciale
6. Componentele si functiile organizatiei 
7. Responsabilitatea sociala a firmei 
8. Socul cultural in afacerile internationale
9. Recrutarea si selectarea personalului
10. Pregatirea managerilor internationali
11. Motivarea personalului


Extras din proiect Cum descarc?

1. Cunoasterea aspectelor culturale: necesitate in afacerile internationale
Referitor la insemnatatea pe care cultura o joaca in desfasurarea unei tranzactii comerciale internationale, elocvente sunt anumite aspecte surprinse de Sergey Frank in ,,Global negociations: Vive les differences". 
Dl. Smith, conducatorul unei firme americane de bauturi, este implicat in negocieri cu o companie japoneza de alimente in vederea exportului de bere in Japonia. Discutii preliminarii au avut loc deja cu reprezentanta americana a firmei japoneze. Acum dl. Smith se deplaseaza in Japonia pentru a stabili detaliile si asigurarea unei intelegeri care poate duce la semnarea contractului.
In Statele Unite, asemenea contracte se incheiau intr-o zi sau doua. Obiceiul sau este de a trece la afaceri imediat si de a nu pierde timp cu intalniri si discutii preliminarii. Ar dori sa adopte aceeasi abordare pentru Tokyo, asa cum si-a propus, in trei zile. 
Ajuns in Tokyo, dl. Smith incepe discutiile asupra principalelor puncte ale tranzactiei proiectate in decursul cinei din prima zi. Oricum, in locul unor afirmatii concrete, aude doar o conversatie prietenoasa. A doua zi, la prima intalnire cu conducatorii companiei japoneze, situatia ramane neschimbata. In ciuda catorva incercari ale dl. Smith de a incepe discutiile, partenerii nu pomenesc nimic despre proiect, dar se concentreaza asupra discutiei despre istorie, traditii si etica companiei. De asemenea, este frustrat de faptul ca un singur membru al grupului japonez vorbeste engleza.
Dl. Smith este iritat. Pana la urma, principiul ,,timpul inseamna bani" trebuie sa se aplice oriunde. In final, isi pierde rabdarea cand afla ca dupa-amiaza nu este rezervata discutiilor, ci vizitei turistice. In disperare, adreseaza japonezilor cererea de a incepe discutiile imediat. Dupa o scurta consultare intre ei, acestia sunt de acord cu cererea. Dar negocierile nu progreseaza conform asteptarilor. Se discuta, se fac promisiuni, dar nu se ajunge la concluzii. Dupa trei zile de frustrare si putin progres, dl. Smith se intoarce acasa cu sentimentul ca nu a realizat mare lucru.
Pregatirea era necesara nu numai in sensul afacerii, ci si in sens cultural. Doar cateva dintre potentialele aspecte in care dl. Smith nu a fost pregatit includ: 1) insuficienta intelegere a diferitelor moduri de gandire; 2) insuficienta atentie la necesitatea de a salva aparentele; 3) insuficienta cunoastere si apreciere a tarii gazda - istorie, cultura, guvern; 4) cunoasterea insuficienta a procesului de luare a deciziilor si rolului relatiilor interpersonale; 5) insuficienta alocare a timpului pentru negociere.
Dupa cum se stie, lumea devine tot mai mica, ca rezultat al imbunatatirii transportului si sistemelor de informare, dar tiparele de comportament, valorile si atitudinile care guverneaza interactiunea umana pot ramane neschimbate. Inovatia tehnologica conduce la internationalizarea afacerilor si indivizi din diferite compartimente ale firmei devin implicati in interactiunea culturala. Firmele care se extind la nivel international detin atat clienti, cat si personal strain, cu care devine necesara comunicarea zilnica, competenta inter-culturala devenind semnificativa. Cum distinctia dintre activitatile interne si internationale se diminueaza, se cere sensibilitate culturala din partea fiecarui angajat.
In trecut, managerii care nu doreau sa creeze probleme privind provocarea culturala, puteau alege acest lucru si se concentrau pe pietele interne. In prezent, o companie este obligata sa faca fata competitiei internationale. In acest mediu nou, ideea ca preocuparea asupra elementelor culturale este o pierdere de timp se dovedeste dezastruoasa.
In prezent, lumea este din ce in ce mai cosmopolita, fapt demonstrat de numarul mare de afaceri la nivel international, firme precum Coca-Cola, General Electric, Sony, Renault fiind cunoscute in intreaga lume. Daca luam in considerare si tendintele manifestate pe plan international in gastronomie, vestimentatie, muzica, sport putem concluziona ca avantul relational existent pe plan mondial impune internationalizarea afacerilor, castig de cauza urmand sa aiba acei manageri care isi vor insusi arta comunicarii internationale. 
Comunicarea interculturala presupune existenta unei legaturi interactive concretizata prin punerea in contact a unor persoane ce apartin unor comunitati culturale diferite. Apartenenta la o cultura presupune interpretarea de o maniera particulara a semnalelor transmise pe cale verbala sau prin limbajul trupului.
Diferentele culturale sunt adesea subiect de anecdote, iar gafele in afaceri provoaca situatii comice. Incompetenta culturala poate periclita milioane de dolari prin negocieri gresite, achizitii pierdute, si relatii slabe cu clientii. Mai mult, eficienta interna a corporatiei multinationale se reduce daca managerii si angajatii nu sunt ,,pe aceeasi lungime de unda" cu partenerii externi de afaceri. Riscul cultural este la fel de real ca si riscul politic in tranzactiile internationale. 
2. Definirea culturii si efectele variatelor sale dimensiuni asupra afacerilor internationale
Avand in vedere mentalitatea predominanta in firma si atitudinea factorilor decizionali fata de problemele ce vizeaza fabricatia, marketingul, finantarea, personalul etc., K. Fatechi delimiteaza patru modele ale dezvoltarii firmei in context intercultural: etnocentrism sau mentalitatea tarii de origine, policentrism sau mentalitatea tarii gazda, antrocentrism sau mentalitatea globala clasica si ceocentrism sau mentalitatea supranationala. Cultura ofera individului un punct de ancorare, o identitate, precum si coduri de urmat. Din cele 300 de definitii ale culturii, unele concep cultura ca o separare a fiintelor umane de cele non-umane, sau o definesc ca o cunoastere a comunicarii, iar altele ca o suma a realizarilor istorice produse de viata sociala a omului.
Daca pentru doua sau mai multe persoane comunicarea este un procedeu prin care interactioneaza, cultura, in schimb, reprezinta structura prin intermediul careia comunicarea este formulata si interpretata. 
Cultura este deprinsa prin perceptie, care este determinata de particularitatile zonei in care persoana respectiva a fost nascuta si in care locuieste, de limba vorbita, de stimulii psihologicii cu care aceasta intra in contact. Nu exista doua persoane in lume care sa aiba aceeasi perceptie asupra mediului inconjurator, datorita simplului fapt ca nu au primit stimuli identici. 
Cultura este multidimensionala, consta intr-un numar de elemente comune care sunt interdependente, iar schimbarile dintr-o dimensiune se propaga in celelalte.
Cultura este definita ca un sistem integrat de modele de comportament invatate, care sunt specifice membrilor unei societati date. Include tot ce gandeste, spune, face si realizeaza un grup. Prin urmare, definitia cuprinde o mare varietate de elemente, de la cele materiale la cele abstracte.
Cultura este esential conservativa, rezistenta la schimbari si sustinatoare a continuitatii. Fiecare persoana este inclusa intr-o anumita cultura, invatand ,,modul corect" de a face lucrurile. Probleme apar atunci cand o persoana dintr-o anumita cultura trebuie sa se adapteze altei culturi. Procesul de ,,culturalizare" este una din cheile succesului in afacerile internationale. 
Edward T. Hall, care a realizat unele din cele mai importante studii referitoare la efectele culturii asupra afacerilor, face o distinctie intre contextele culturale puternice si cele slabe. In comunitatile culturale puternice, precum Japonia si Arabia Saudita, contextul este cel putin la fel de important ca expresiile verbale comunicate. Vorbitorul si ascultatorul se bazeaza pe o intelegere comuna a contextului. In contextele culturale slabe, majoritatea informatiilor este continuta explicit in cuvinte. Culturile nord-americane sunt incluse in comunicatii cu context slab. De exemplu, realizarea evaluarii este o functie tipica resurselor umane. Daca aceasta se desfasoara intr-o corporatie multinationala, cei implicati trebuie sa fie foarte constienti de nuantele culturale. Una din diferentele interesante este aceea ca sistemul S.U.A subliniaza necesitatea dezvoltarii individuale, in timp ce sistemul japonez se concentreaza asupra grupului in care lucreaza individul. In S.U.A. critica este mai directa si indicata formal, in Japonia este mai subtila si verbala. Ceea ce nu s-a spus este poate mai important decat ceea ce s-a spus.
In prezent, putine culturi inregistreaza un grad de omogenitate comparabil cu cele din Japonia sau Arabia Saudita. Oriunde in lume, diferentele culturale bazate pe nationalitate, religie, rasa sau zona geografica s-au transformat in subculturi diferite.
Multa vreme intre cuvintele cultura si civilizatie se punea semnul egalitatii din punct de vedere semnificativ. In esenta, deosebirea dintre cele doua consta in sfera de cuprindere. Cultura vizeaza numai aspecte morale, pe cand civilizatia, pe langa acestea, include si aspectele materiale (infrastructura, tehnologie) ale unei comunitati. Interpretarea celor doua cuvinte este, in prezent, diferita de la o tara la alta.


Fisiere in arhiva (1):

  • Managenetul in Context Intercultural.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!