Managementul proiectelor - reabilitarea casei Ilie Niculescu Dorobanțu

Cuprins proiect Cum descarc?

1. Descrierea problemei identificate 2
1.2 Nevoia implementarii 3
2. Prezentarea mediului si a contextului 4
2.1. Prezentarea macromediului 4
2.1.1. Factorii socio-culturali 4
2.2. Prezentarea micromediului 5
2.2.1. Clientii 5
2.2.2 Furnizorii 5
a. Arborele problema 5
b. Arborele obiectiv 6
3. Matricea LFA 9
Bibliografie 10

Extras din proiect Cum descarc?

1. Descrierea problemei identificate
Casa Ilie Niculescu Dorobantu, situata pe strada Gheorghe Manu nr.9 (fosta strada Verde, fosta Lemnea), a fost realizata dupa planurile arhitectului Grigore Cerchez la initiativa Tatianei Niculescu-Dorobantu, una dintre cele patru fiice ale lui Ion C. Bratianu, si reproduce la o scara mai mica o aripa a Chateau de Blois, resedinta regala a lui Louis al XII-lea de pe Valea Loarei. (Cristian, 2018)
Pe 14 mai 1910, erau depuse pentru autorizare planurile casei care specificau: ,,un corp de cladire cu 2, 3 si 4 caturi, de zid masiv, acoperit cu tigla", avand o suprafata de 668,29 mp". Planul resedintei este neregulat. Casa mare, cu etaj, bine luminata, avea la demisol sufragerie de vara, office de vara, bucatarie, pivnita, camara, oficiu si camere ale slugilor. Spre strada, la parter, era anticamera si biroul, un hall mare, iar spre gradina, salonul, floraria si sufrageria, apoi oficiul, camara, camerele slugilor si o baie. Vestibulul parterului, luminat de ferestre cu vitralii, este decorat original cu sculpturi, pentru a mari spatiul, are doua scari. La etaj, spre strada, erau sala de studiu si biblioteca, apoi un salon cu ferestre ample in stil neogotic, iar spre gradina, odaia doamnei si cea a domnului, amandoua aveau o baie comuna si acces pe terasa. Din odaia doamnei se intra in odaia copilului, apoi urma camera guvernantei, o baie si scara de serviciu. Lucrarile au inceput in 1910 si s-au incheiat dupa 1923, cum reiese din corespondenta familiei. (STAN, arhitectura-1906.ro, 2015) In perioada antebelica si in primii ani ai interbelicului, strada Lemnea (actuala strada Gheorghe Manu) se afla la periferia nordica a Capitalei intr-una dintre cele mai selecte zone rezidentiale; in proximitate fiind situate si alte rezidente cunoscute, precum Casa lui Spiru Haret,
Palatul Ghica sau Casa Henri Coanda.
In perioada interbelica o parte a cladirii a fost transformata de Ilie, pe atunci seful organizatiei liberale Ilfov, in sediul PNL. (Cristian, 2018)
Intre 1948-1957, aici a functionat cantina salariatilor Ministerului Industriei Metalurgice si Constructiei de Masini. In 1956, in urma insistentelor Directiei Monumentelor Istorice, care considera imobilul a fi ,,unul dintre cele mai valoroase ale Capitalei din punct de vedere al artei arhitecturale", cladirea a fost trecuta in patrimoniul Ministerului Culturii si Invatamantului. Atunci ICSOR ,,a executat lucrari de consolidare a fundatiilor/ subzidiri si amenajari interioare pentru a se crea conditii de buna desfasurare a invatamantului teoretic si de specialitate". Astfel, din 1958 incepe sa functioneze, atat in casa Spiru Haret, cat si in casa Niculescu-Dorobantu, Scoala medie tehnica de coregrafie, unde invatau 300 de elevi. (STAN, arhitectura-1906.ro, 2015)
Dupa moartea unicului copil si a sotiei, imobilul a fost lasat mostenire prin testament Asezamantului Ion C. Bratianu, cu scopul de a fi transformat in Muzeul ,,Ilie, Tatiana si Ion Niculescu- Dorobantu", lucru care nu avea sa se petreaca vreodata. (Cristian, 2018)
Inscrisa in Lista monumentelor de cultura din R.P.R. intocmita in 1955, pozitia 18, si in LMI 2004, pozitia 1413, cod B-II-m-A-19131, cladirea Niculescu-Dorobantu este astazi in pericol de prabusire. Daca fatada principala, dinspre nord, impresioneaza prin elemente constructive si decorative, fatada dinspre sud reflecta gravitatea situatiei reale a cladirii.
Structural s-a constatat: accentuarea fisurilor si crapaturilor inregistrate prin expertiza INCERC din 1971; avarierea diagonalei la unii din spaletii de zidarie; accentuarea dislocarii, a tendintei de separare a diverselor zone de cladire; desprinderea cu tendinta de prabusire a celor doua frontoane laterale din zona podului; ca planseele de lemn peste parter prezinta degradari avansate datorate putrezirii elementelor principale de rezistenta (grinzi), cat si a elementelor secundare (plafon, sipci, trestie, grinzisoare); sarpanta prezinta local zone putrezite (capriori, astereala)".
De la aceasta expertiza au trecut aproape 30 de ani fara sa se fi realizat interventiile de consolidare care prevedeau: ,,asigurarea capacitatii de rezistenta, prin samburi de beton armat la parter si etaj, tencuiala armata la parter si partial etaj, asigurarea conlucrarii in elemente structurale verticale ale cladirii, eliminarea tendintei de separare a elementelor componente -  plansee de beton si tiranti peste parter, consolidarea fundatiilor in zona tasata, tiranti metalici la etaj, consolidarea in interior". (STAN, arhitectura-1906.ro, 2015)
Pe website-ul Primariei Bucuresti http://www.pmb.ro apar doua dosare de revendicare a acestui imobil. Dosarul nr. 9372 de la 7 august 2001 care reprezinta o cerere de revendicare prin Legea 10 a domnului Ion Miclescu. Acest posibil descendent al familiei Niculescu Dorobantu revendica din 1995 imobilul. La 22 ianuarie 2002 a fost depus dosarul nr. 22048 prin care Asezamantului Cultural Ion C. Bratianu revendica imobilul. (STAN, jurnalul.antena3.ro, 2009)
In prezent, imobilul sta sa cada, deoarece fundatia i-a fost afectata de demolarea Casei lui Spiru Haret in anul 2014 si construirea in imediata apropriere a unui imobil de 8 niveluri -  una dintre cele mai rasunatoare crime de patrimoniu din ultimii ani, pentru care n-a raspuns nimeni. (Raiden, 2016)
Pret estimat: 5.000.000-5.000.000 EUR. Pret de pornire: 3.700.000 EUR. Suprafata construita: 2.150 m2. Suprafata utila: 1.462 m2. Amprenta la sol: 627 m2. Etaje: D+P+Mz+1E+M. Camere: 41. Bai: 5. Clasificare: monument istoric de valoare nationala si universala clasa A. (AHE, 2019)
1.2 Nevoia implementarii
Avantajele pe care le ofera acest proiect de restaurare in comparatie cu alternativele si anume demolarea si construirea unei cladiri de birouri sunt urmatoarele: conservarea istoriei familiei fondatoare, conservarea arhitecturii specifice inceputului secolului XX, indeplinirea ultimei dorinte ale lui Ion Niculescu Dorobantu prin transformarea resedintei in muzeul ,,Ilie, Tatiana si Ion Niculescu-Dorobantu".

Fisiere în arhivă (1):

 Managementul proiectelor - reabilitarea casei Ilie Niculescu Dorobantu.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

adevarul.ro. (2018). adevarul.ro. Retrieved from https://adevarul.ro/news/eveniment/coruptia- ueraport-devastator-romania-cifrele-rusiniinationale- 1_5c0b8120df52022f753dd0d7/index.html
AHE. (2019). artmarkhistoricalestate.ro. Retrieved from https://www.artmarkhistoricalestate.ro/property/casa-ilie-niculescu-dorobantu-stil- neogotic-francez-arh-grigore-cerchez
bucuresti.vitalsigns.ro. (2017). bucuresti.vitalsigns.ro. Retrieved from http://bucuresti.vitalsigns.ro/populatie/
Cristian. (2018). turismistoric.ro. Retrieved from https://turismistoric.ro/casa-ilie-niculescu- dorobantu-un-castel-de-pe-valea-loarei-in-centrul-bucurestiului/
Raiden. (2016). bucurestiivechisinoi.ro. Retrieved from http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2016/08/casa-niculescu-dorobantu/
ro.kompass.com. (n.d.). ro.kompass.com. Retrieved from https://ro.kompass.com/a/contractori- de-lucrari-de-restaurare-a-cladirilor-istorice-si/7112007/
STAN, S. (2009). jurnalul.antena3.ro. Retrieved from https://jurnalul.antena3.ro/timp- liber/casa/palatul-in-stil-louis-xii-din-strada-verde-numarul-9-530161.html
STAN, S. (2015). arhitectura-1906.ro. Retrieved from http://arhitectura- 1906.ro/2015/07/resedinta-ilie-i-niculescu-dorobantu-monument-istoric/