Cuprins
- Introducere
- Capitolul I: Modalităţii de organizare şi prestare a serviciilor publice
- 1.1 Specificul serviciilor publice locale
- 1.2 Concesionarea şi cooperarea intercomunală
- 1.3 Serviciile publice desconcentrate
- 1.4 Formele de alternativă de prestare a serviciilor publice locale
- Capitolul II: Analiza activităţii Preturii sectorului Râşcai
- 2.1 Organizarea Preturii
- 2.2 Analiza activităţii Secţiilor din cadrul Preturii
- Capitolul III: Gestiunea serviciului social-economic
- 3.1 Reglementarea serviciilor social-economice de către Pretură
- 3.2 Gestionarea şi controlul de prestare a serviciilor
Extras din proiect
Introducere
Pentru o administrare publică eficientă e nevoie să se ţină cont de serviciile care realizează interesul naţional şi deci care trebuie să se afle în responsabilitatea deplină a statului .
Serviciile publice locale, prin intermediul cărora se realizează interesul local, trebuie să se afle în deplina responsabilitate a autorităţilor publice locale.
Pe parcursul ultimilor zece ani Republica Moldova a trecut prin câteva etape în care s-a încercat de a implementa un sistem eficient de administrare publică în baza principiilor de descentralizare şi autonomie locală, deoarece sistemul de administraţie publică moştenit din trecut şi bazat pe o centralizare excesivă s-a dovedit ineficient în condiţiile democratizării societăţii şi trecerii la relaţiile economiei de piaţă. Implementarea unui model european de administrare, în baza principiilor de autonomie locală şi descentralizarea, presupune schimbări radicale în viaţa politică, economică, socială. Apropierea administraţiei publică de necesităţile populaţiei pentru satisfacerea intereselor generale ale colectivităţii prin organizare şi prestare de servicii publice atât la scară naţională, cât şi la nivel local sunt considerate drept componente de bază ale acestei reforme.
Scopul principal al unei administraţii publice este de a satisface necesităţile generale ale colectivităţii organizate în comune etc. prin crearea unor organisme administrative sau de a crea condiţii pentru ca acest interes general să fie satisfăcut de agenţi privaţi, organizaţii neguvernamentale sau de însăşi populaţie. Deci, organizarea, crearea, prestarea serviciilor publice populaţiei din colectivitatea respectivă trebuie să fie o prioritate a administraţiilor de diferite nivele, în dependenţă de competenţele stabilite prin legislaţia în vigoare. O problemă importantă pentru noul sistem de administraţie publică în perioada democratizări societăţii, tranziţiei la relaţiile economiei de piaţă, către un stat de drept, ţine de stricta delimitare a competenţilor între autorităţile administraţiei publice centrale şi cele locale, care poate avea loc doar sub forma descentralizării şi desconcentrării administrative. Anume această delimitare de competenţă este cel mai dificil lucru în procesul constituirii unui sistem modern de
administraţie publică.
Noţiunea de servicii publice a intrat recent în lexicul administraţiei publice din R.M, însă fără a fi conştientizată noţiunea şi importanţa, deseori confundându-se cu serviciul public ca funcţie publică. Însă noţiunea de serviciu public este mai largă, reprezentând unul din scopurile principale de activitate a administraţiei publice şi anume satisfacerea interesului general al populaţiei care creează o colectivitate pe care o reprezintă (statul, oraşul, judeţul, comuna etc.) prin diferite acţiuni şi structuri administrative.
Managementul serviciilor publice (M.S.P) poate fi definit ca un ansamblu de metode şi procese de definire a obiectivelor de organizare, alocare de resurse, antrenare şi control a unei organizaţii publice. Pentru a înţelege corect termenul de M.S.P trebuie să analizăm mediul general în care a evoluat în ultimele două decenii conceptul de management. Provocările organizaţiilor publice sînt în mod direct legate de integrarea lor într-un sistem lărgit, fie local, naţional sau internaţional. Mediul organizaţiilor este din ce în ce mai complex, schimbător şi incert. Complexitatea pentru organizaţia publică este dependentă pe de o parte, de numărul de variabile prezente, iar pe de altă parte de numărul de interacţiuni între acestea. În acest sens, variabilele sunt de natură economică, socială, culturală, tehnică, juridică şi politică.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Managementul Serviciului Public.doc