Propunere de politică publică în domeniul agriculturii

Prezentarea domeniului de elaborare a politicii publice

Agricultura este ştiinţa, arta sau practica care se ocupă cu procesul producerii de hrană vegetală şi animală, fibre, respectiv diverse materiale utile prin cultivarea sistematică a anumitor plante şi creşterea animalelor.

Din cele 23,8 milioane ha cât însumează teritoriul României, suprafaţa agricolă a ţării este de aproape 15 mil. ha teren agricol, din care 9,3 mil. ha arabil, 0,6 mil. ha plantatii de vii si livezi, peste 4,8 mil. ha pajisti naturale, cea mai mare parte a suprafetelor avand o fertilitate ridicata.

După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate. Valoarea producţiei agricole din România a crescut în anul 2008 cu 40%, la 66,99 miliarde lei , iar în anul 2009 a scăzut până la 59,9 miliarde lei .

Potentialul agricol al Romaniei rezulta din structura modului de utilizare a terenurilor( dupa Anuarul statistic al Romaniei). In functie de calitatile si pozitia geografica a terenurilor agricole s-au structurat si dezvoltat si diferitele sectoare ale agriculturii. O ramura cu vechi traditii a agriculturii romanesti o constituie cultura cerealelor: graul, porumbul, orzul si, intr-o masura mai mica, sorgul, orezul, ovazul.

Principalele plante tehnice cultivate in Romania sunt: floarea soarelui ( in sud-estul tarii mai predominant), soia, sfecla de zahar, inul si canepa. In zonele mai reci (Podisul Sucevei, depresiunile din Carpatii Orientali, nord-vestul Depresiunii Transilvaniei) si in zonele periurbane din campie se cultiva cartoful. Legumele si leguminoasele pentru boabe se cultiva mai ales in imprejurimile oraselor si in luncile unor rauri. Cultura vitei de vie are in Romania traditii stravechi. Principalele zone viticole sunt: podgoria Cotnari-Iasi-Husi, podgoria Nicoresti Ivesti, Valea Calugareasca, Panciu, Odobesti, podgoriile din Podisul Getic (Stefanesti, Dragasani, Strehaia), podgoriile din Podisul Dobrogei (Murfatlar, Niculitel), podgoriile situate pe Mures si Tarnava, etc.

Un rol important in cresterea productiei agricole il au irigatiile. Principala directie de actiune pentru formarea noii structuri agrare o constituie privatizarea, care determina in mod esential proprietatea si exploatatia si conduce la restructurarea productiei, in corelatie cu cererea de piata.

În România, suprafaţa amenajată pentru irigaţii ocupă circa 22% din suprafaţa agricolă a ţării şi este aproximativ egală cu cea amenajată pentru desecări; combaterea eroziunii solului se face pe circa 15% din suprafaţa agricolă.În 2009 a fost irigată circa 9,6 % din suprafaţa amenajată pentru irigat, care a scăzut la 2,5 % în anul 2010.

Repartiţia fondului funciar după modul de folosinţă denotă faptul că terenul arabil ocupă cca. 64% din suprafaţa agricolă, o treime din suprafaţă, 4,8 mil ha, este ocupată cu păşuni şi fâneţe, iar viile şi livezile reprezintă cca. 3%.

Specificare 2007 2008 2009

Suprafaţa agricolă, din care: 14709,3 14702,3 14705,3

Arabil 9423,3 9415,1 9384,4

Păşuni 3330,0 3330,0 3380,7

Fâneţe 1531,4 1532,4 1526,7

Vii şi pepiniere viticole 218,0 214,5 214,4

Livezi şi pepiniere pomicole 206,6 207,3 199,1

Raportul dintre suprafaţa arabilă a ţării la numărul de locuitori denotă faptul că fiecărui locuitor îi revin circa 0,42 ha teren arabil, valoare superioară multor ţări europene şi aproape dublă faţă de media europeană, care este de doar de 0,236 ha/locuitor.

Suprafaţa agricolă a României a scăzut uşor de la un an la altul.

Cerealele şi plantele oleaginoase ocupă circa 70 % din suprafaţa arabilă

Deşi, zone semnificative din suprafaţa agricolă utilizată sunt clasificate ca fiind zone defavorizate, condiţiile pedologice sunt deosebit de favorabile activităţilor agricole de producţie în regiunile de sud şi de vest ale ţării. Cea mai mare parte a suprafeţei agricole este cea arabilă (63,9%) ,iar păşunile şi fâneţele deţin de asemenea ponderi importante (22,8% şi respectiv 10,2%). Podgoriile şi livezile, inclusiv pepinierele, reprezintă restul de 1,5% şi respectiv, 1,4% din suprafaţa arabilă a ţării.În anul 2010, circa trei milioane de hectare au fost lăsate nelucrate (pârloagă) . România se găseste pe locul 6 din Europa ca suprafaţă agricolă utilizată (după Franţa, Spania, Germania, Marea Britanie şi Polonia) şi pe locul 5 ca suprafaţă arabilă (după Franţa, Spania, Germania şi Polonia).