Abstract Pentru cele mai multe companii din Uniunea Europeana, problema de baza este sa garanteze o miscare lina a bunurilor catre clienti la momentul potrivit. Productia si comertul sunt din ce in ce mai individualizate, odata cu cresterea volumului de marfuri livrate pe loturi mai mici si cerinte ale clientilor, care sunt in prezent din ce in ce mai exigente. In plus, multe municipalitati au introdus noi reglementari in ceea ce priveste logistica verde si inteligenta care, individual pentru un oras, au devenit un factor care influenteaza transportul in general. Prin urmare, companiile de logistica testeaza diferite solutii si idei inovatoare spre imbunatatirea eficientei transportului, a lantului de aprovizionare si a distributiei. Scopul acestei lucrari este de a analiza noi solutii pentru distributia orasului testate sau implementate de principalii operatori de logistica din UE pe baza conceptului de transport inteligent de marfa referitor la problema traficului urban si a zonelor cu emisii zero. Recent, un mare accent in zona logistica este pus pe distributia lina a marfurilor, dinamica si flexibila capacitatea de a reactiona la mediul concurential actual de pe piata si ajustarea sarcinilor privind satisfactia clientilor. Deseori succesul unei companii de logistica se bazeaza pe o imagine buna a companiei definita de perceptia clientilor (Skowronek, 2003, Krawczyk, 2000, Lawicki, 2005, Wojciechowski, 2011, Chaberek si Karwacka, 2009, Romanowska & Trocki, 2004). Aceasta include o abordare elastica a clientului prin oferirea unei oferte bogate in servicii si servicii profesionale, suplimentare mult mai complexe pentru a mentine clientul multumit. In practica, provocarile pe care le pune piata companiilor logistice se pot dovedi a fi prea dificil de intreprins. De aici si literatura despre subiectul distinge activitatea companiilor de logistica de operatorii logistici profesionisti. Primele se ocupa in principal cu furnizarea de servicii logistice simple, in timp ce acestea din urma combina servicii de transport, expediere sau depozitare cu un serviciu expert bazat pe cunostinte si experienta, iar munca lor este cu siguranta complexa si directionata uniform cele mai sofisticate asteptari ale destinatarilor (Placzek, 2014, Sasikumar & Noorul Haq, 2010, Peng, 2012). In afara de sarcinile de servicii elementare tipice afacerilor logistice, aceste entitati trebuie sa ia in considerare si ele factorii de mediu si politici urbane care determina actiunile lor pe piete. Acest lucru necesita nu numai intalnire asteptarile clientilor si adaptarea operatiunilor logistice la cerintele pietei, dar, de asemenea, sunt luate in considerare cerintele de protectie a mediului si dezvoltarea orasului in cadrul managementului lantului de aprovizionare (Malara, 2006, Kot, 2018). Conceptele de organizare a orasului sau management general in zilele noastre includ un mare accent pe prevenirea riscurilor de mediu, cum ar fi congestii excesive si o cantitate mare de emisii de CO2, reducerea zgomotului daunator si a supraaglomerarii. Este incontestabila existenta pericolelor pentru sanatate si viata a locuitorilor oraselor, in special in marile aglomerari rezultate din poluarea uriasa a aerului si apei ca urmare a operarea diferitelor tipuri de intreprinderi, inclusiv a intreprinderilor de logistica. Ultimul ar trebui sa ia in considerare schimbarea orientarii companiei catre conceptul de lant de aprovizionare verde (Beamon, 1999, Bula, 2010, Brdulak, 2012). Peste ani, dezvoltarea intensiva a transportului a provocat cresterea emisiilor de gaze de esapament si a blocajelor in cadrul zonelor aglomerate. Este o problema reala a municipalitatilor majoritare care in prezent trebuie sa se concentreze asupra dezvoltarii a noilor concepte de combatere a poluarii aerului si a apei si a noilor strategii de gestionare a oraselor in beneficiul locuitorilot. Politica contemporana a oraselor prevaleaza asupra reducerii emisiilor de gaze de esapament prin blocarea intrarii camionetelor grele in centrele oraselor, construind zone pietonale si piete verzi, precum si zonele fara masini. Aceste conceptele trebuie sa serveasca in primul rand pentru a reduce congestia si pentru a imbunatati fluxul de trafic, reducerea zgomotului si cresterea sigurantei locuitorilor (Chleba & Saniuk, 2016, Szoltysek & Otreba, 2016). Si astfel, noua provocare pentru logistica operatorii trebuie sa reconcilieze problemele legate de sprijinul logistic pentru partenerii de afaceri si politica municipala autoritatile de aglomerare care limiteaza accesul la punctele de mijloc ale orasului din cauza poluarii grave a mediului, a zgomotului si a smogului cauzate de traficul excesiv. Strategiile si solutiile ar trebui abordate in special pentru rezolvarea problemelor care apar in general in nucleele urbane foarte dense (Rodrigue, Comtois, Slack, 2009).
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
