Rolul și importanța sistemului bancar în gestionarea crizei financiare din România

Amploarea și diversitatea schimbărilor din lumea contemporană, din anii 2007 -2008, au afectat și România, aducând profunde modificări ”de natură politică, diplomatică, socială, financiară, economică, tehnică și tehnologică, religioasă, informațională”, etc.

Modificările structurale menționate au determinat creșterea frecvenței și intensității unor situații deosebite, pe care unii autori le consideră crize sociale, diplomatice, financiare, economice, culturale, militare, juridice sau pur și simplu crize, conflicte de nivel personal, organizațional, zonal, regional sau strategic .

În ciuda acestor dezechilibre financiare, stabilitatea macroeconomică s-a menținut, creșterea economică și inflația redusă fiind înregistrate în majoritatea statelor dezvoltate, încurajându-se astfel subevaluarea riscului și relaxarea condițiilor de creditare.

Criza economică mndială, a avut atât cauze microeconomice, cât și cauze macroeconomice. Dintre cauzele microeconomice ale actualei crize economico - financiare pot fi enumerate: deregularizarea instituțiilor financiare, inovația financiară și oferirea facilă a ratingurilor ridicate de către agențiile specializate.

Impactul actualei crize economice asupra țărilor europene a fost și continuă să fie și astăzi, unul alarmant, criza atingând sever băncile din țările europene într-o serie de moduri similare impactului pe care aceasta l-a avut asupra băncilor americane.

Criza economico - financiară din anii 2008 -2011 a fost și este o situație negativă, nou creată în viața economico - financiară a Romaniei, ca urmare a apariției unor manifestări, măsuri sau reforme financiare și economice, care afectează valorile fundamentale ale dezvoltării economico-sociale.

Majoritatea analiștilor consideră, că, criza financiară, ce a afectat foarte multe țări, își are rădăcinile în scăderea dramatică a prețului locuințelor în SUA sau în căderea pieței creditului pentru locuințe.

Criza financiară a izbucnit oficial, peste Ocean, în data de 15 septembrie 2008, odată cu falimentul băncii de investiții Lehman Brothers. Deși, până la acel moment, autoritățile federale americane mai salvaseră banca de investiții Bear Stearns și naționalizaseră giganții Fannie Mae și Freddie Mac, care garantau marea majoritate a ipotecilor din SUA, în data de 15 septembrie sistemul financiar de peste Ocean ”a înghețat“, iar panica s-a răspândit rapid pe burse.

Mai întâi, Banca ”Lehman Brothers” și-a cerut protecția în fața creditorilor, devenind cel mai mare faliment din istorie, banca de investiții având active în valoare de 639 de miliarde de dolari.

Tot în acea zi fatidică, o altă bancă faimoasă, Banca ”Merrill Lynch”, s-a vândut de urgență către Bank of America, iar în ziua imediat următoare, în 16 septembrie 2008, colosul ”AIG” - cel mai mare asigurător mondial - era la rândul său îngenuncheat. Autoritățile SUA, deși au lăsat Banca ”Lehman Brothers ”, să se scufunde, și-au dat seama de gravitatea problemei și au naționalizat asiguratorul ”AIG”. Ulterior, Banca ”Citigroup”, la acel moment cea mai mare bancă de pe planetă, a început să aibă probleme și a fost naționalizată parțial. Din acel moment, S.U.A au injectat sume colosale în sistemul lor bancar, inclusiv bancile ”BanJPMorgan”, ”Goldman Sachs” și ”Morgan Stanley” au primit bani publici.

Criza economică declanșată în America a trecut ulterior Oceanul, iar autoritățile din statele Europei au salvat rând pe rând, de la faliment, giganți ca Banca ”ING” (Olanda), Banca ”Fortis” (Belgia), Banca ”Royal Bank of Scotland” și Banca ”Lloyds” (Marea Britanie), Banca ”Commerzbank” (Germania) și Banca ”UBS” (Elveția). Primul stat ce a intrat în faliment a fost Islanda, care a capotat chiar în toamna anului 2008, din cauza problemelor bancare, iar din 2009 s-a declanșat „tragedia greacă“, Grecia având nevoie de atunci de trei planuri consecutive de salvare și mai multe sute de miliarde de euro.

La scurt timp după ce valul crizei a trecut Oceanul Atlantic, s-au arătat și în România primele semne ale crizei iar România a fost afectată puternic de criza economică mondială și a trecut de la extaz la agonie și înapoi.

Mai multe uzine și fabrici își încetau temporar producția sau treceau la concedieri, din cauza scăderii comenzilor la export. Politicienii români, însă, nu recunoșteau nicio criză, chiar, premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, spunea că economia „duduia“ iar românii vor profita de criză ca să își cumpere apartamente ieftine în SUA. Bugetul Romaniei, pe 2009 a fost construit pornind de la premisa că economia o să crească cu 6,5%, iar guvernatorul BNR Mugur Isărescu ne spunea în mai 2009 că țara noastră „a trecut de punctul cel mai de jos al crizei“. A urmat, însă, anul 2010, când guvernul din acea perioadă, chiar prin vocea Președintelui României, Traian Băsescu, au hotărât aplicarea celor mai dure măsuri de austeritate și anume: tăierea salariilor bugetarilor cu 25%, tăierea pensiilor cu 15%, diminuarea tuturor beneficiilor sociale cu 15% și majorarea TVA de la 19% la 24%, măsuri foarte dur resimțite de populație.