Salarizarea dupa Performanta vs Salarizarea in Regie

Cuprins proiect Cum descarc?

Capitolul I CARACTERISTICI GENERALE 1
Capitolul II DIFERENTIERI CONCEPTUALE 4
2.1. DIFERENTIERI CONCEPTUALE INTRE SALARIZAREA DUPA PERFORMANTA SI PREGATIREA PROFESIONALA 4
2.2. DIFERENTIERI CONCEPTUALE INTRE SALARIZAREA DUPA PERFORMANTA SI SISTEMUL DE STIMULARE LA NIVEL DE COMPANIE 5
Capitolul III DIFERENTIERI APLIATIVE 6
3.1. SALARIZARE DUPA PERFORMANTA (avantaje) 6
3.2. SALARIZARE IN REGIE ( dezavantaje) 8
Capitolul IV EXEMPLU OPUS 9
4.1. SALARIZARE DUPA PERFROMANTA 9
4.2. SALARIZARE IN REGIE 10
BIBLIOGRAFIE 12


Extras din proiect Cum descarc?

CAPITOLUL I 
CARACTERISTICI GENERALE
Termenul de salariu provine din limba latina, "salarium", care reprezenta suma de bani platita soldatului roman pentru cumpararea sarii. S-a pastrat in timp si a capatat sensul de venit al unei persoane care nu munceste pentru sine, ci pentru altcineva, de care este dependent juridic sau economic. 
Salariul reprezinta pretul fortei de munca, contravaloarea in bani sau in natura a unei activitati desfasurate in virtutea unui contract individual de munca.
Prin legea nr. 53/2003 din Codul Muncii se prevede:
"Art. 154 - (1) Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(2) Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani.
Art. 155 - Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.
Art. 156 - Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorului."
Salariatul este o persoana incadrata cu contract individual de munca, cu timp integral sau partial de munca, pe o perioada nedeterminata sau determinata. Atat timp cat nu exista un contract individual de munca, nu se poate vorbi de salariat sau salariu. Calitatea de salariat se capata numai si numai prin incheierea unui contract individual de munca, care genereaza intocmirea documentului "carte de munca", numita mai nou "carnet de munca".
De-a lungul timpului, nenumarati economisti au cautat sa explice natura si dinamica salariului, precum si marimea acestuia. Printre primii care au intreprins cercetari in acest domaniu a fost Robert Thomas Malthus (1766-1834). Acesta a pornit de la observatia potrivit careia populatia creste intotdeauna mai repede decat mijloacele de subzistenta (legea lui Malthus). In cazul in care populatia tinde sa creasca progresiv, atunci ne vom confrunta cu o supraoferta de forta de munca.
In lucrarea sa, "Avutia Natiunilor", Adam Smith (1723-1790, economist, om politic si filosof scotian) a considerat ca salariul este singurul venit realizat prin munca. David Ricardo face deosebire intre pretul natural si pretul de piata al muncii: salariul natural este pretul ncesar satisfacerii nevoilor muncitorului si pentru propasirea speciei.
Karl Marx taxeaza forta de munca drept marfa. Salariul, dupa Karl Marx, mascheaza munca pe care muncitorul o presteaza gratuit pentru capitalist, muncitorul primind un salariu mult mai mic decat valoarea fortei sale de munca.
J.M. Keynes abordeaza conceptual de salariu si dependenta cu gradul de ocupare a fortei de munca. Astfel, volumul folosirii mainii de lucru se afla intr-un raport univoc cu volumul cererii efective exprimat in unitati de salariu.
In opinia lui Leon Warlas, patronii angajau personal pana cand costul muncii devena egal cu productivitatea marginala, iar lucratorii isi ofereau forta de munca atat timp cat salariul era satisfacator.
In lucrarile de mai tarziu, s-a constatat ca salariul se adapteaza foate lent la dinamica cererii si ofertei de munca, ca acesta este pretul cel mai rigid. Aceasta rigiditate se refera la pierderea capacitatii salariilor de a evolua in "jos", nu insa si in sus. Treptat s-a ajuns la concluzia ca salariul nu depinde doar de jocul liber de pe piata muncii. "Mecanismele de stabilire a salariilor isi pierd din caracterul concurential specific pietei, sunt evident afectate de consideratii administrative, de interventia statului, de aspecte sociale si umane, de cresterea rolului sindicatelor patronale si ale salariatilor etc."
Salariul nu este o remuneratie oarecare a muncii, ci un mod specific de recompensare, respective pretul muncii inchiriate si intrebuintate de intreprinzatori: "Salariul este venitul ce remunereaza, proportional cu timpul lucrat sau cu sarcina exercitata, persoana care este legata de un utilizator de munca printr-un contract de inchiriere a serviciilor. Aceasta din urma poate fi explicit sau poate rezulta dintr-o relatie de dependenta economica. In functie de calitatea beneficiarului de venit, salariul este susceptibil si de diferite alte denumiri: leafa - functionar civil; solda - militar; retributie - cadre superioare; sambrie - personal casnic." (H. Guitton).
Grupul American de Consulting pentru "Business Practice" defineste salariul ca "o recompensa acordata fiecarui angajat in schimbul contributiei sale la succesul firmei". Conceptia americana considera ca numai rezultatele se rasplatesc, in timp ce conceptia europeana pune accent pe activitatea care trebuie platita. Poate ca aceasta diferenta de optica explica partial si diferenta de dezvoltare dintre cele doua continete. 
Sistemul de salarizare cuprinde formele de salarizare, elementele componente ale salariului, modalitatile de salarizare precum si masurile de protectie salariala cum ar fi sistemul de indexare - compensare, salariul minim pe economie, s.a.
Din punct de vedere economic, sistemul de salarizare contine in principal un ansamblu de metode si tehnici specifice economiei de piata prin care se stabileste nivelul salariilor. Astfel devine o parghie economica pentru stimularea angajatilor in sporirea productiei si a productivitatii muncii.
Acest sistem nu este proiectat intr-o lume ideala, unde fiecare factor exterior sa actioneze in interesul organizatiei. Din contra, sistemul de salarizare, in special, face obiectul unor influente majore din partea fortelor externe. Dupa cum se poate vedea in Figura 1, aceste influente din exterior, combinate cu problemele interne, alcatuiesc un cadru complex de lucru pe baza caruia se proiecteaza un sistem eficace de salarizare. 
Figura 1 Factori cheie de influenta a salarizarii
Criteriile de salarizare decurg, in principal, din principiul diferentierii salariilor in raport cu importanta muncii si se rapoteaza atat la salariat cat si la intreprindere:
- Criteriul importantei postului - cu cat un post este mai important, cu atat titularul postului va fi mai bine retribuit.
- Criteriul performantelor obtinute - conform acestui criteriu salariile se diferentiaza in raport cu rezultatele obtinute in munca.
- Criteriul pietei muncii - conform acestui criteriu salarizarea diverselor categorii profesionale sau categorii de posturi are in vedere nivelurile de salarizare precticate pe piata muncii.
- Criteriul fortei financiare a intreprinderii - conform acestui criteriu, intreprinderile cu forta economica si posibilitati financiare mai mari ofera niveluri de salarizare mai mari.
- Criteriul vechimii - conform acestui criteriu, salarizarea se face in functie de experienta in munca fiind utilizat pe scara larga mai ales in intreprinderile de stat.
- Criteriul studiilor - conform acestui criteriu salarizarea se realizeaza in functie de studiile salariatului, tinand cont, in general, de urmatoarele niveluri: studii superioare si de aporfundare, studii postliceale de specialitate, studii medii, studii generale.


Fisiere in arhiva (1):

  • Salarizarea dupa Performanta vs Salarizarea in Regie.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!