Nici un alt aliment nu joaca un rol la fel de important ca painea in viata noastra de zi cu zi, in cultura, religie si, nu in ultimul rand, in limba vorbita. Daca in urma cu patruzeci de ani alegerea in materie de panificatie a consumatorului era simpla - paine alba, paine neagra, paine intermediara, painea de dieta fara sare si pentru privilegiati paine facuta de bunica la cuptor, la tara - in vremurile noastre lucrurile au devenit mult mai complicate: avem de ales intre diferite tipuri de paini in functie de fainurile folosite (alba, neagra, de secara, de grau spelta, fara gluten etc.), de modul de preparare (cu maia sau fara etc.), de ingredientele speciale adaugate (cu masline, cu rozmarin, cu seminte de chia, de etc.). Prin urmare alegerile nu sunt simple. Iar daca ne gandim la faptul ca parintii ne recomandau sa nu mancam multa paine pentru ca ,,painea ingrasa", lucrurile se complica si mai tare. In Romania se poate vorbi despre producerea la scara industriala a painii abia de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. In 1989 consumul anual de paine se ridica la 130 de kilograme pe cap de locuitor, nivel care, de atunci, nu a mai fost atins in statisticile oficiale. Romanul are un adevarat cult al painii, de care sunt legate credinte, traditii si obiceiuri. Cu toate ca painea l-a insotit la bine si la rau, iar omul de rand a trudit din greu pentru o paine, istoria arata ca populatia de pe teritoriul actual al Romaniei nu a mancat paine pe saturate pana in urma cu trei decenii. Pana la introducerea cartelelor, pe rafturi gaseai cam in toata tara aceleasi sortimente: paine neagra, intermediara si alba. Painea neagra costa 2 lei, iar painea intermediara 2,70. In Ardeal, mai puteai cumpara si painea alba cu cartofi, de 2 kg, la 7,20 lei. Pentru a da o justificare social-economica rationalizarii painii, Ceausescu a dat vina pe locuitorii din mediul rural, care ar fi mers in numar mare la oras pentru a cumpara cantitati mari de paine cu care apoi si-ar fi hranit porcii din gospodarie. Sub acest pretext, incepand cu 1982, au aparut cartelele de paine pentru oraseni. Fiecare persoana cu domiciliul in mediul urban avea dreptul doar la o jumatate de paine pe zi. Fara cartela nu primea nimeni paine. Ultimele doua decenii au produs un reviriment major pe piata painii: pe langa numeroase formule traditionale, s-au afirmat masiv unele sortimente ,,de import". Cel mai mare impact l-a avut, incepand cu anul 1995, painea turceasca (foarte aerata si voluminoasa) si lipiile arabesti, care au influentat comportamentul de consum si piata painii traditionale. Turcii au venit cu aditivii, bagau drojdie multa in ea si multi aditivi. Piata painii romanesti a scazut atunci la jumatate si, cu timpul, romanii au fost nevoiti sa bage si ei aditivi. Al doilea efect distructiv pentru piata romaneasca de paine, a fost faptul ca aceste fabrici mici de paine, aparute atunci, au inceput sa evazioneze. Pe piata painii era evaziune fiscala de 80- 90%, evaziunea facandu-se prin neplata TVA-ului si prin plata la negru a angajatilor. Treptat, cuptoarele turcilor au fost inchise. Cativa ani mai tarziu, s-a diversificat si oferta de paine, alaturi de clasica franzela alba, facandu-si loc painile impletite, cele cu cartof, cele din faina de secara, paini graham, la tava etc. Intre timp, si concurenta de pe piata de panificatie s-a ascutit, aparand tot soiul de mici sau mari producatori. Din pacate, odata cu ei, s-au inmultit si produsele incarcate de amelioratori, introdusi tocmai pentru a prelungi perioada de valabilitate a painii. Venirea marilor magazine a determinat falimentarea micilor producatori de paine, brutariile de cartier fiind nevoite sa traga obloanele. Si asta pentru ca nu mai puteau concura cu painea produsa de lanturile de magazine in liniile de fabricatii proprii. Tarziu s-a aflat ca de fapt hyper si supermarket-urile foloseau aluat congelat preparat in tarile lor de origine. Cert e ca painea congelata se produce mult mai repede si mai ieftin decat cea normala. Specialistii avertizeaza ca painea congelata se produce doar cu folosirea de aditivi alimentari speciali. Datorita culturii noastre, painea este un aliment ieftin si accesibil. Costa mult mai putin decat carnea, pestele sau lactatele. Costa mai putin chiar decat multe soiuri de fructe si legume. In al doilea rand, modelul cultural autohton caracterizeaza painea ca fiind un aliment ,,satios". In al treilea rand, conform obiceiurilor alimentare vechi ale romanului, painea poate fi alaturata oricaror feluri de mancare, inclusiv cartofilor, orezului sau pastelor fainoase. Daca in anii 90, aproximativ 95% din consum era reprezentat de franzela alba, astazi preferintele si gusturile consumatorilor s-au diversificat. Franzela reprezinta acum aproximativ 70% din consum. Orientarea unei mari categorii de consumatori, in special a celor interesati de alimentatie sanatoasa si diversificata, este spre produse cat mai naturale, cu gusturi specifice, traditionale (fie romanesti, fie din specificul altor popoare). Tendinta de a incerca si altceva face diferenta intre consumatorul actual si cel de acum 30 de ani. In special cei tineri, care nu mai au nostalgia gustului copilariei, se plictisesc usor si sunt tentati sa incerce gusturi, arome, retete noi. Astfel, sortimentatia de specialitati a crescut foarte mult, atat pentru painea alba, cat si pentru cea neagra sau integrala.
www.novapan.ro www.desteptarea.ro www.revistaprogresiv.ro
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
