Analiza Pietei Produsului Biscuiti

Extras din proiect Cum descarc?

In limba italiana Biscotti se traduce ,,ceva copt de doua ori". Cuvantul biscotto deriva de la termenii bis (de doua ori)si cotto (copt). Alte tari au propria lor versiune de biscuiti, de exemplu in Olanda se numesc rusk, in Franta biscotte, iar in Germania zwieback.
Una din dovezile cele mai timpurii dateaza din secolul II in Roma. Termenul biscuit provine de la cuvantul latinesc ,,bis coctum" care reprezinta ceva copt de doua ori". In aceasta perioada ,,biscuitii" erau nedospiti, tari, ca niste napolitane subtiri, care aveau un continut scazut de apa. Avand ouiditate scazuta reprezentau alimentul ideal pentru conservare, deoarece nu se invecheau niciodata prea repede.
In America, un biscuit era descris ca fiind o prajitura subtire, dulce si de obicei de dimensiuni reduse. Fiecare tara are propriul sau cuvant pentru aceasta ,,prajitura". Aceste dulciuri, in Anglia si Australia sunt numite biscuiti, in Spania galletas, germanii le denumesc keks sau kels, iar in Italia exista mai multe denumiri care identifica diverse forme de biscuiti printre care amaretti si biscotti. In conformitate cu istoricii culinari, prima dovada inregistrata a biscuitilor a fost aceea prin care o mica parte de aluat pentru prajituri era coapta pentru a verifica temperatura cuptorului. Cea mai veche varianta de prajitura se crede ca ar data din secolul 7 in Persia (acum Iran), una din primele tari care au cultivat zahar. In conformitate cu istoricii, zaharul asi are originea fie din partile joase ale bengalului, fie in imprejurimile sud-estice ale Asiei. Zaharul s-a raspandit in Persia si apoi in zona est mediteraneeana. Odata cu invazia mulsulmanilor in Spania, apoi a cruciadelor si dezvoltarea comertului cu mirodenii, arta gastronomica si ingredientele specifice arabiei s-au raspandit in zona nordica a Europei. In momentul in care oamenii au inceput sa exploreze lumea, biscuitii marinaresti au dovedit un aliment ideal pentru calatorii, deoarece ramaneau proaspeti timp indelungat. 
In secolele 17 si 18 in Europa, gastronomia a fost o profesie minutios controlata, prin intermediul unei serii de Bresle sau asociatii profesionale. Prin extensia acestor asociatii profesionale, autoritatile puteau controla cu usutinta cantitatea si calitatea produselor fabricate. Pe masura ce tehnologia s-a dezvoltat in perioada Revolutiei Industriale din secolul 19, s-a dezvoltat si maiestria bucatarilor de a fabrica o gama larga de dulciurisi biscuiti savurosi destinati consumului comercial.
Producatorii de biscuiti din Romania sunt:
Vel Pitar S.A
Vel Pitar S.A s-a format in decembrie 2001 prin fuziunea a patru fabrici din industria de morarit si panificatie: Mopariv Ramnicu Valcea, Berceni Bucuresti, Mopariv Cluj Napoca si Granpan Tecuci. In octombrie 2002 Vel Pitar S.A fuzioneaza prin abosortie cu compania Spicul Arges Pitesti, detinand la momentul respectiv peste 2000 de angajati. In 2003 procesul de extindere a continuatcu preluarea altor doua companii:Pangran iai si Gorjpan Targu Jiu, iar in 2004 Vel Pitar a achitizionat o unitate de productie in Bals. Anul 2005 a marcat marirea grupului, prin fuziunea cu societatile postavarul din Brasov si Panam din Giurgiu. 
In prezent Vel Pitar detine centre de productie in 10 judete ale tarii (Valcea, Bucuresti, Arges, Brasov, Cluj, Galati, Iasi, Giurgiu, Gorj si Olt) si un partener de grup in Bucuresti (,,Libertatea")- aceasta avand acelasi actionar majoritar ca si Vel Pitar S.A.
Principalele activitati ale companiei sunt in industriile de panificatie si de morarit, Vel Pitar fiind liderul pietei romanesti a produselor de panificatie si un jucator important in domeniul productiei si distributiei de specialitati, biscuiti si napolitane, paste fainoase, specialitati de cofetarie si patiserie si produse de morarit. 
S.C. Vel Pitar S.A. Rm. Valcea cu sediul in strada Timis nr.22 a realizat o cifra de afaceri in anul 2004 de 85 milioane de euro.Compania opereaza un numar de 11 fabrici de panificatie, 7 mori si peste 174 de magazine localizate in 10 orase.Compania are o gama de peste 500 de produse pentru piata interna si circa 3000 de puncte de vanzare.
Vel Pitar produce lunar o cantitate de 7500 de tone de panificatie, circa 300 de tone de biscuiti, 10 tone de napolitane si aproximativ 120 de tone paste fainoase. De asemenea, compania dispune de capacitati de morarit, cantitatea de grau macinata depasind 12000 tone/luna.
Vel Pitar detine la produsele de panificatie o cota de piata de 5% la nivel national, de 5,6% la biscuiti si 0,5% la napolitane. 
Reteaua de magazine: in Ramnicu Valcea, in Bucuresti, in Cluj, in Tecuci, in Pitesti, in Giurgiu, in Tg. Jiu, in Iasi. 
Sucursale: in Ramnicu Valcea, in Brasov, in Cluj, in Tecuci, in Pitesti, in Giurgiu, in Tg. Jiu, in Iasi.
Parteneri: Bucuresti.
Principalii competitori:Loulis, Boromir, Racova Com Agro Pan Vaslui, Pangram Resita, Pan Group Craiova.


Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Pietei Produsului Biscuiti.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!