Analiza Pieței Produsului Biscuiți

În limba italiana Biscotti se traduce „ceva copt de doua ori”. Cuvântul biscotto deriva de la termenii bis (de doua ori)si cotto (copt). Alte tari au propria lor versiune de biscuiti, de exemplu în Olanda se numesc rusk, în Franta biscotte, iar în Germania zwieback.

Una din dovezile cele mai timpurii dateaza din secolul II în Roma. Termenul biscuit provine de la cuvântul latinesc „bis coctum” care reprezinta ceva copt de doua ori”. În aceasta perioada „biscuitii” erau nedospiti, tari, ca niste napolitane subtiri, care aveau un continut scazut de apa. Având ouiditate scazuta reprezentau alimentul ideal pentru conservare, deoarece nu se învecheau niciodata prea repede.

În America, un biscuit era descris ca fiind o prajitura subtire, dulce si de obicei de dimensiuni reduse. Fiecare tara are propriul sau cuvânt pentru aceasta „prajitura”. Aceste dulciuri, în Anglia si Australia sunt numite biscuiti, în Spania galletas, germanii le denumesc keks sau kels, iar în Italia exista mai multe denumiri care identifica diverse forme de biscuiti printre care amaretti si biscotti. În conformitate cu istoricii culinari, prima dovada înregistrata a biscuitilor a fost aceea prin care o mica parte de aluat pentru prajituri era coapta pentru a verifica temperatura cuptorului. Cea mai veche varianta de prajitura se crede ca ar data din secolul 7 în Persia (acum Iran), una din primele tari care au cultivat zahar. În conformitate cu istoricii, zaharul âsi are originea fie din partile joase ale bengalului, fie în împrejurimile sud-estice ale Asiei. Zaharul s-a raspândit în Persia si apoi în zona est mediteraneeana. Odata cu invazia mulsulmanilor în Spania, apoi a cruciadelor si dezvoltarea comertului cu mirodenii, arta gastronomica si ingredientele specifice arabiei s-au raspândit în zona nordica a Europei. În momentul în care oamenii au început sa exploreze lumea, biscuitii marinaresti au dovedit un aliment ideal pentru calatorii, deoarece ramaneau proaspeti timp îndelungat.

În secolele 17 si 18 în Europa, gastronomia a fost o profesie minutios controlata, prin intermediul unei serii de Bresle sau asociatii profesionale. Prin extensia acestor asociatii profesionale, autoritatile puteau controla cu usutinta cantitatea si calitatea produselor fabricate. Pe masura ce tehnologia s-a dezvoltat în perioada Revolutiei Industriale din secolul 19, s-a dezvoltat si maiestria bucatarilor de a fabrica o gama larga de dulciurisi biscuiti savurosi destinati consumului comercial.

Producatorii de biscuiti din România sunt:

Vel Pitar S.A

Vel Pitar S.A s-a format în decembrie 2001 prin fuziunea a patru fabrici din industria de morarit si panificatie: Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni Bucuresti, Mopariv Cluj Napoca si Granpan Tecuci. În octombrie 2002 Vel Pitar S.A fuzioneaza prin abosortie cu compania Spicul Arges Pitesti, detinând la momentul respectiv peste 2000 de angajati. În 2003 procesul de extindere a continuatcu preluarea altor doua companii:Pangran iai si Gorjpan Târgu Jiu, iar în 2004 Vel Pitar a achitizionat o unitate de productie in Bals. Anul 2005 a marcat marirea grupului, prin fuziunea cu societatile postavarul din Brasov si Panam din Giurgiu.

În prezent Vel Pitar detine centre de productie în 10 judete ale tarii (Vâlcea, Bucuresti, Arges, Brasov, Cluj, Galati, Iasi, Giurgiu, Gorj si Olt) si un partener de grup în Bucuresti („Libertatea”)- aceasta având acelasi actionar majoritar ca si Vel Pitar S.A.

Principalele activitati ale companiei sunt în industriile de panificatie si de morarit, Vel Pitar fiind liderul pietei românesti a produselor de panificatie si un jucator important în domeniul productiei si distributiei de specialitati, biscuiti si napolitane, paste fainoase, specialitati de cofetarie si patiserie si produse de morarit.

S.C. Vel Pitar S.A. Rm. Vâlcea cu sediul în strada Timis nr.22 a realizat o cifra de afaceri în anul 2004 de 85 milioane de euro.Compania opereaza un numar de 11 fabrici de panificatie, 7 mori si peste 174 de magazine localizate în 10 orase.Compania are o gama de peste 500 de produse pentru piata interna si circa 3000 de puncte de vânzare.

Vel Pitar produce lunar o cantitate de 7500 de tone de panificatie, circa 300 de tone de biscuiti, 10 tone de napolitane si aproximativ 120 de tone paste fainoase. De asemenea, compania dispune de capacitati de morarit, cantitatea de grâu macinata depasind 12000 tone/luna.

Vel Pitar detine la produsele de panificatie o cota de piata de 5% la nivel national, de 5,6% la biscuiti si 0,5% la napolitane.

Reteaua de magazine: în Râmnicu Vâlcea, în Bucuresti, în Cluj, în Tecuci, în Pitesti, în Giurgiu, în Tg. Jiu, în Iasi.

Sucursale: în Râmnicu Vâlcea, în Brasov, în Cluj, în Tecuci, în Pitesti, în Giurgiu, în Tg. Jiu, în Iasi.

Parteneri: Bucuresti.

Principalii competitori:Loulis, Boromir, Racova Com Agro Pan Vaslui, Pangram Resita, Pan Group Craiova.