Conceptul de Agroturism în România

Argument

Agricultura fără îndoială, a fost odinioară singura ramură a economiei Activităţile agricole produceau nu numai hrana, dar şi energia, fibrele textile şi toate celelalte lucruri necesare traiului În zilele noastre lucrurile s-au schimbat Conform raportărilor unor ţări, agricultura propriu-zisă nu mai reprezintă decât o fracţiune destul de neînsemnată din venitul naţional şi această fracţiune este cu atât mai redusă cu cât ţara respectivă este considerată ca fiind mai bogată Aceasta este o consecinţă a progresului tehnologic şi a avantajelor oferite de nivelul înalt al specializării muncii S-ar putea trage concluzia – şi unii nu consideră că aceasta ar putea fi o greşeală – că sectorul agricol şi-a pierdut din importanţă şi nu mai merită aceiaşi consideraţie sau atenţie

Dacă sectorul agricol tradiţional este în declin relativ, se pot dezvolta în sectorul rural numeroase alte activităţi care nu sunt agricole neapărat, dar care sunt inseparabile de agricultură pentru că ele se ocupă cu spaţiul geografic (la fel ca şi agricultura) şi depind de ,,externalităţi’’(acele bunuri economice, care din motive tehnice nu pot fi obiectul schimbului în piaţă, precum petrecerea timpului liber în spaţiul rural, activitate atribuită agroturismului) Aceste activităţi rurale nonagricole erau altădată neglijate, deoarece preocupările referitoare la producerea hranei, rare şi scumpe, în mod evident primau asupra valorilor estetice şi ludice

Valorile rurale sub formă de servicii agroturistice sunt dificil de vândut direct în piaţă pentru a se putea realiza o rentabilitate Totuşi, se pot obţine venituri din astfel de externalităţi, cum ar fi de cazare, masă şi activităţi agricole de agrement, întrucât cu greu se poate interzice citadinilor petrecerea timpului liber în mediul rural, aceştia fiind nerăbdători să-şi caute rădăcinile lor rurale şi totodată sunt dornici să recâştige contactul cu natura În România agroturismul mai este încă un ,,concept’’ deoarece această activitate nu a cunoscut un proces de dezvoltare prin care să se impună pe piaţa turistică din ţara noastră şi să constituie o activitate din care locuitorii acestei ţări (în special cei din mediul rural) să obţină profit şi în acelaşi timp sa contribuie la conturarea unei imagini mai favorabile a României pe plan internaţional Cu toţii ştim că România, în acest moment este o ţară săracă şi se află în o aşa zisă ascensiune economică bazată mai mult pe industrializare ignorându-se faptul că, principala noastră opţiune in ceea ce priveşte dezvoltarea economică a zonelor rurale ar trebui să fie agricultura şi turismul specific acestei ramuri (turismul rural)

În această lucrare este prezentată bilanţul actual al agroturismului din România cu părţile sale forte dar şi slabe, cu oportunităţile turismului rural din ţara noastră dar şi cu propunerile pentru ca această activitate să devină una reprezentativă pentru turismul României şi în acelaşi timp o importantă sursă de profit pentru cetăţeni şi pentru economia ţării Însă pentru ca agroturismul să ajungă la stadiul de activitate stabilă şi reprezentativă a României va fi nevoie de o schimbare a concepţiei asupra standardelor de viaţă şi civilizaţie pentru că doar aşa ne vom dezvolta, prin bun simţ şi responsabilitate

Cap 1 Conceptul de turism rural şi agroturism

1 1 Conceptul de turism rural

Conceptul de produs turistic rural este delimitat de totalitatea bunurilor şi serviciilor oferite turiştilor de către o organizaţie, ferma etc (transport, cazare, masa, agrement) Din punct de vedere al turistului, produsul turistic acoperă experienţa completă de la plecarea de acasă şi pană la întoarcere

În mod obiectiv,produsul turistic este esenţa marketingului turistic El reprezintă, de fapt, acele avantaje pe care potenţialii consumatori le aşteaptă

Fiecare produs turistic are trei niveluri :

- esenţa produsului (reprezintă ceea ce cumpără turistul:vacanţa in mediul rural);

- produsul tangibil (include caracteristicile, calitatea);

- produsul dezvoltat (include serviciile si avantajele extrinseci ale produsului turistic Accesibilitatea, climatul, interacţiunea dintre turişti, participarea consumatorului la realizarea produsului turistic)

Acesta este motivul pentru care particularităţile managementului şi marketingului in turismul rural sunt delimitate luând in considerare şi caracteristicile produsului turistic Astfel se pot enumera:

a) ansamblul produsului complex ce este caracterizat printr-o multitudine de factori, ce cuprind caracteristicile ambientului si serviciile ce se refera la toate experienţele şi activităţile turistului din momentul părăsirii domiciliului sau stabil şi pana in momentul reîntoarcerii;

b) intangibilitatea produsului şi multitudinea interpretărilor subiective, determinate de funcţiile si motivaţiile – ce diferă substanţial – prin care turiştii se raportează la produse sau servicii aparent identice

c) incertitudinea preţului compus (complex) – exceptând pachetele preconfecţionate