Excursie la Gura Humorului

CAPITOLUL 1

SCURTĂ DESCRIERE A ORAȘULUI GURA HUMORULUI

Oraşul Gura Humorului îşi trage numele de la aşezarea sa la gura de vărsare a pârâului Humor în râul Moldova. Declarată oraş începând cu anul 1904, localitatea este atestată în documentele scrise medievale emise de cancelaria Moldovei, încă de la începutul secolului XV (1415), când vornicul Oană a întemeiat vechea mănăstire a Humorului, la o distanţă de 6 km de actualul oraş. Gura Humorului a dobândit statutul de staţiune turistică de interes naţional, de către Guvernul României, la 24 februarie 2005. Orașul Gura Humorului este situat în partea centrală a județului Suceava, la limita estică a Obcinilor Bucovinei, în depresiunea Humorului. Vatra orașului se află la confluența râului Humor cu râul Moldova, de la acest fapt provenind numele orașului.

Fig. 1: Oraşul Gura Humorului

1.2.Accesibilitate

Oraşul este străbătut de şoseaua europeană E576 Suceava – Gura Humorului – Vatra Dornei – Bistriţa Năsăud, fiind situat la 37 km de Suceava – centrul administrativ al judeţului, 36 km de oraşul Fălticeni, 33 km de oraşul Câmpulung Moldovenesc. Reţeaua de drumuri judeţene asigură legătura cu localităţile vecine: DJ 177 - Mănăstirea Humor – Poiana Micului; DJ 177C – Valea Moldovei. Accesul în localitate se realizează şi feroviar, pe magistrala 502, Gura Humorului fiind staţie pe reţeaua feroviară Suceava – Vatra Dornei.

Oraşul este deservit de o autogară, două staţii C.F.R. (Gura Humorului – 10 trenuri zilnic şi Gura Humorului Oraş – 24 trenuri zilnic) precum şi de un heliport, în Voroneţ şi de aeroportul internaţional Salcea (aflat la 55 km de Gura Humorului).

Cine dorește să viziteze orașul Gura Humorului, cu mașina, trebuie să parcurgă o distanță de 152 km, aceasta putând fi străbătută într-un timp de 2h 15 min, cu o viteză medie de 68km/h, iar pentru acest lucru, persoanele doritoare vor fi nevoite să plătească 70 RON.

1.2.Cazare

La sfârșitul anului 2012, la nivelul oraşului Gura Humorului erau active un număr de 29 de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (cu minim 5 locuri). Numărul structurilor de cazare turistică a cunoscut o creştere importantă: 14 structuri faţă de anul 2007 şi 9 structuri faţă de anul 2009 . Dintre acestea, 18 sunt pensiuni turistice (Pensiunea “Ramona”, Pensiunea “Casa Indra”, Pensiunea “Casa Bunicilor”, Pensiunea “Dulce Bucovina” etc), 6 hoteluri (Hotel “Aldi”, Hotel “Carpați” etc), 3 vile turistice (Vila “Rapsodia”, “Andreea” etc), un hostel şi un bungalow.

Conform datelor furnizate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, la nivelul anului 2013, numărul structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate, era de 41. Dintre acestea, 13 unităţi erau clasificate cu 4 stele (inclusiv 2 hoteluri), 20 unităţi erau clasificate cu 3 stele şi 8 unităţi cu 2 stele/margarete.

Gradul de ocupare al acestor unități de cazare era la sfârșitul anului 2010, următorul: hotelurile înregistrau peste o treime din numărul înnoptărilor (67,5%), pensiunile turistice peste un sfert (28,2%) şi hostelurile – 3,0%.

1.3.Restaurație

Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie – domeniu în care activează 30 întreprinderi cu 72 de salariați. Exemple: Restaurant “Lions”, Restaurant “Inima Bucovinei”, Restaurant “Angel”, etc.

1.4.Alte servicii

Serviciile sunt asigurate, în general, de unităţi prestatoare private în domeniile: croitorie, tricotaje, reparaţii obiecte uz casnic, reparaţii aparatură electronică, reparaţii auto, vulcanizare, servicii comunitare, servicii de transport alimentaţie publică, servicii profesionale şi outsourcing.