Jocurile Olimpice 2004

Jocurile Olimpice pot fi considerate cel mai important eveniment Turism-Sport. In mod frecvent, scopul organizarii unui asemenea eveniment este cresterea nivelului turismului in oras sau in intreaga tara organizatoare.

Grecia este locul de nastere al Jocurilor Olimpice si gazda primei Olimpiade moderne (1896). De aceea, Comitetul International Olimpic (CIO), intrunit pe 5 septembrie 1997 pentru a 106-a oara, la Lausanne (Elvetia), a ales Atena ca gazda a Jocurilor Olimpice din 2004, in detrimentul oraselor Buenos Aires (Argentina), Cape Town (Africa de Sud), Roma (Italia) si Stockholm (Suedia). In cele 16 zile ale Olimpiadei s-au infruntat 10.500 de atleti din 201 tari. Gazda Olimpiadei a aruncat in lupta 441 de spotivi (223 de barbati si 218 de femei), ceea ce reprezinta cea mai numeroasa delegatie olimpica din istoria Greciei.

Au avut loc 301 ceremonii de premiere in cele 28 de sporturi prezente la Atena. Manifestarile au fost acoperite de aproximativ 21.500 de reprezentanti mass-media. Securitatea Jocurilor a fost asigurata de aproximativ 45.000 de oameni, dintre care 25.000 de politisti, 7.000 de militari, 3.000 de soldati ai Garzii de Coasta, 1.500 de pompieri si 5.000 de voluntari. Romania se lauda cu un palmares impresionant la jocurile Olimpice: din cele 17 participari, atletii romani au obtinut 74 medalii de aur, 83 de argint si 108 de bronz. La Atena 2004, tara noastra a fost reprezentata de 103 sportivi (56 la probele feminine si 47 la cele masculine).

De la prima Olimpiada moderna au trecut 108 ani si 27 episoade olimpice. Fiecare Olimpiada a avut eroii ei si, cu siguranta, la Atena au fost atleti care asteaptau sa capete acest statut prin performanta lor. Dar, indiferent de rezultat, "important la Olimpiada nu este sa castigi, cat sa participi; esential in viata nu este victoria, ci felul in care ai luptat" (Pierre de Coubertain, parintele Jocurilor Olimpice moderne).

Olimpiada 2004 de la Atena a fost caracterizata ca un mare pariu pentru Grecia, dar mai ales pentru improspatarea turismului generat de furia care a inceput o data cu desemnarea orasului drept organizator.

Istoria spune ca in timpuri stravechi, Hercule, cel mai puternic barbat i-a provocat pe cei patru frati ai sai la o intrecere inainte ca zeii din Olympia sa decida pentru arena Jocurilor Olimpice antice. Data este 776 i. Ch. perioada de la care grecii masoara din patru in patru ani olimpiadele. Jocurile, care au luat forma unui festival al sportului au fost tinute neintrerupt timp de circa 1.200 de ani. In timpul Olimpiadelor, pacea dainuia in toata Grecia. Atletii care invingeau erau salutati ca niste eroi si adesea ridicati la statutul regal in orasele natale. In onoarea lor se ridicau statui in jurul magnificului Templu al lui Zeus, de langa Padurea lui Altis si stadionul Olympia .

Se stie ca atletii concurau, in cele mai multe cazuri, goi. La inceput purtau sorturi, dar in conformitate cu scriitorul antic Pausanias, la una din intreceri, un competitor s-a debarasat in mod deliberat de sort pentru a putea alerga mai liber in timpul jocurilor din 720 I.Ch. si de atunci hainele au fost interzise.

La momentul de glorie al jocurilor, in secolul al IV-lea i.Ch., festivalul olimic atragea vizitatori nu numai din Peninsula Peloponesiaca, ci si din coloniile indepartate ale Greciei, precum Libia sau Egipt. Poetii si scriitorii recitau, sculptorii lucrau la statui inconjurati de spectatori, vanzatorii ambulanti serveau mancare, comerciantii aduceau pentru a fi vanduti cai din intraga peninsula.

Femeilor le era interzis sa ia parte la spectacol, dar acest lucru nu avea nimic de a face cu nuditatea competitorilor. Motivul se baza pe faptul ca stadionul Olympia era dedicat lui Zeus, fiind, de aceea, o zona sacra pentru barbati. Intrecerile de sarete, care se tineau in afara incintelor sacre erau permise si spectatorilor femei. Calatoria in Olympia a atras unele din cele mai mari nume ale perioadei clasice grecesti. Platon a participat la festival cand avea 70 de ani. Demostene, Diogene, Pitagora si Temistocles au vizitat Olympia la un moment dat al istoriei. Tanarul Tucidides era printre spectatori atunci cand Herodotus isi citea operele.

In anul 393 d.Ch. imparatul roman Theodosius a declarat Jocurile necorespunzatoare si asa le-a pus capat. Secole de cutremure si inundatii au ingropat Olympia si Templul lui Zeus, pana in 1870 cand excavatiile germane au dezvelit frumoasele si magnificele statui ale jocurilor clasice grecesti.

Descoperirile arheologice de pe pamantul sacru al Olympiei l-au fascinat intr-atat pe baronul Pierre de Coubertin, incant si-a exprimat intentia de a reinvia Jocurile Olimpice. Pe 23 iunie 1894, vorbind la Sorbona (Paris) unei adunari a liderilor din sport reprezentand noua tari, el a propus ca jocurile grecesti sa fie readuse, dar la scara internationala. Ideea a fost primita cu antuziasm, asa ca Jocurile Olimpice Moderne s-au nascut asa cum le stim astazi.

Prima Olimpiada a fost celebrata doi ani mai tarziu in Atena, unde un numar de circa 245 de atleti (toti barbati) din 14 state s-au intrecut pe stadionul antic Panathenaicon. Americanii au castigat 9 din cele 12 evenimente, dar Grecia a castigat cele mai multe medalii (47). Marea incununare a fost victoria lui Spiros Louis in prima intrecere maraton, care s-a desfasurat pe acelasi curs ca al eroului grec Pheidippides dupa batalia de la Marathon din 490 i.Ch.

Torta olimpica este ea insasi o calatorie in jurul lumii, trecand prin state si orase de pe intreg mapamondul inainte de a se intoarce in Atena. Calatoria a inceput in antica Olympia (24 martie 2004) si a continuat cu Sydney (4 iunie), Melbourne (5 iunie), Tokyo (6 iunie), Seoul (7 iunie), Beijing (8 iunie), Delhi (8 iunie), Cairo (11 iunie), Cape Town (12 iunie), Rio de Janeiro (13 iunie), Mexico City (15 iunie), Los Angeles (16 iunie), St. Louis (17 iunie), Atlanta (18 iunie), New York (19 iunie), Montreal (20 iunie), Antwerp, Brussels (22 iunie), Amsterdam (23 iunie), Geneva (24 iunie), Lausanne (24 iunie), Paris (25 iunie), Londra (26 iunie), Barcelona (27 iunie), Roma (28 iunie), Munchen (29 iunie), Berlin (30 iunie), Stockholm (1 iulie), Helsinki (2 iulie), Moscova (3 iulie), Kiev (5 iulie), Istanbul (6 iulie), Sofia (7 iulie), Nicosia (8 iulie).

Chiar daca jocurile se desfasoara pe o perioada de doar 2-3 saptamani este necesara o pregatire de zece ani pentru a asigura succesul acestei festivitati. Experienta oraselor care au gazduit Jocurile Olimpice a demonstrat ca, daca sunt bine planuite si promovate, pot genera o crestere semnificativa pentru o perioada lunga de timp. Un sector primar pentru cresterea asteptata este turismul de care tara se va bucura mult dupa terminarea jocurilor.