Cuprins
- Transportul public in Bucuresti 3
- Transportul public de suprafată în Bucuresti 3
- Istoric 3
- Parc auto (câteva modele) 7
- Transportul public din Bucuresti adoptă sistemul unic de taxare. 7
- Metroul 9
- Istoric 9
- Extensii ale liniilor existente 9
- Bilete şi abonamente 11
- Cercetarea nivelului de satisfactie si posibile măsuri 12
- Scopul si obiectivele cercetării 12
- Metodologia cercetării 12
- Rezultate-cheie ale cercetării privind perceptia cetătenilor asupra calitătii transportului public în Bucuresti 13
- Recomandări 15
- Actiuni-cheie recomandate în dezvoltarea durabilă a transportului urban în Bucuresti 18
- Concluzii 19
- Bibliografie 20
Extras din proiect
Transportul public in Bucuresti
Bucurestiul are cea mai mare retea de transport în comun din România, si printre cele mai mari din Europa. Reteaua este compusă dintr-un sistem de metrou, plus trei metode de transport de suprafată: tramvaie, autobuze si troleibuze. Desi există multe puncte de corespondentă, sistemul de metrou si cel de transport de suprafată sunt administrate de organizatii diferite (Metrorex si RATB, respectiv) si folosesc bilete separate, făcând transferul între ele dificil de multe ori. Din această cauză, cele două retele de transport vor fi unificate din 2007, sub Autoritatea Metropolitană de Transport, si un sistem comun de bilete va intra în functiune (testele pentru acest sistem au început pe unele rute RATB din iulie 2006).
Transportul public de suprafată în Bucuresti
Transportul de suprafaţă în Bucureşti este responsabilitatea Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB), şi include un sistem extensiv de autobuze, troleibuze, tramvaie şi metrouri uşoare. Reţeaua RATB este printre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai mare de pe continent şi transportând 1,7 milioane de pasageri pe zi pe 101 de linii de autobuz, 20 de linii de troleibuz, 30 de linii de tramvai şi 3 linii de metrou uşor. În schimb, sistemul este deseori foarte încărcat, fiind frecvent utilizat. Ca şi cu metroul, sistemul RATB trece printr-o fază de reînnoire, caracterizată prin convertirea liniilor de tramvai în linii de metrou uşor, şi achiziţionarea vehiculelor noi, mai ales pentru autobuze.
Istoric
1871: Se înfiintează prima "Societate Română de Tramvaie", pe străzile Bucurestiului văzându-se primele tramvaie tractate de cai.
1894: Se dă în folosintă prima linie electrica pentru tramvaie, pe traseul Obor - Cotroceni.
1909: Se adopta legea pentru înfiintarea "Societătii Comunale pentru construirea si exploatarea tramvaielor în Bucuresti" (noua concesiune se va numi S.T.B.).
1921: Începe o nouă perioadă de dezvoltare a S.T.B., ajungând cea mai importanta societate de transport public din tară.
1923: Au fost achizitionate vagoane "THOMPSON - HOUSTON" si 2 convertizoare de 1000kW /unitate de la firma "SIEMENS - SCHUCKERT".
1924: Ia fiinta primul laborator de psihologie experimentală aplicată din România.
1929: Încetează circulatia tramvaielor cu cai.
1936: Societatea obtine exclusivitatea transportului în comun cu tramvaie si autobuze pentru Bucuresti. Bucurestiul avea o suprafata de 31.000 hectare, inclusiv 12 comune suburbane pentru care asigura transportul. Parcul de autobuze era de 392 buc (Renault, Chevrolet si Henschel) functionând pe 22 trasee cu 131 Km cale dublă.
1937: Se inaugurează Policlinica S.T.B. pentru salariatii societătii si familiile lor. In această perioadă, S.T.B. avea case de odihnă la Techirghiol si Timisul de Sus în exclusivitate pentru salariati si familiile lor.
1948: Societatea comunală a tramvaielor din Bucuresti" se transformă în "Intreprinderea de Transport Bucuresti" (I.T.B.), în acea vreme existând 27 trasee de tramvaie si 24 trasee de autobuze. Numărul salariatilor era de 11.000, fiind a doua intreprindere din tară ca număr de angajati, după U.D Resita (22.000 salariati).
1949: Se înfiintează prima linie de troleibuz (Piata Victoriei - Hipodromul Băneasa).
1951: Se dă în folosintă vagonul de mare capacitate pe 4 osii, realizat în atelierele I.T.B.
1955: Se realizează în atelierele I.T.B. prototipul troleibuzului românesc.
1962: Se înfiintează statia de calcul mecanografic si evidentă mecanizată (prelucrare de date)
1963: Ia fiintă Dispeceratul Central de Circulatie.
1965: Se dezvoltă sistemul energetic I.T.B. si începe constructia primelor substatii cu redresoare de siliciu.
1971: Se dă în exploatare vagonul dublu articulat V3A, fabricat în Atelierele Centrale I.T.B. In perioada 1972 - 1980 I.T.B. era a patra intreprindere de transport urban din lume sub aspectul mărimii parcului de vehicule, al suprafetei deservite si al numărului de salariati. La vârf, parcul depăsea 2.500 de autobuze, 800 de tramvaie si 700 de troleibuze, având 35.000 salariati.
1974: Se înfiintează Oficiul de Calcul ITB, ulterior Centrul de Calcul.
1977: Se realizează noul model de cale de rulare pentru tramvaie cu sina înglobată în dale de beton.
1980: Se realizează troleibuzul dublu articulat.
1983: Se realizează prima linie de tramvai peste Podul Grant si se introduce vagonul cu două posturi de comandă si usi pe ambele părti.
1984: Se dă în functiune o linie cu 30 de autobuze, la care s-a aplicat sistemul automat de supraveghere si dirijare a traficului, asistat pe calculator.
1985: Se construiesc primele tramvaie pentru alte orase (primul lot este pentru Constanta, apoi pentru Ploiesti, Craiova, Brasov). Perioada 1981-1989 a reprezentat un declin pentru transportul urban de suprafata "justificat" la acea vreme prin dezvoltarea transportului public subteran (metrou) si prin criza energetică.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Marketingul Serviciilor - Transport Public Durabil in Bucuresti.doc