Merchandasingul băuturilor

Introducere

Istoria comerțului începe în antichitate, când oamenii făceau schimburi de produse sau animale. Acest schimb se numea troc. Mai târziu, pentru a ușura comerțul, oamenii au inventat banii, care aveau rolul unui intermediar. Atunci bunurile erau comercializate în schimbul unei sume de bani. Acest obicei s-a păstrat până în zilele noastre. Odată cu trecerea anilor, comerțul se desfășura pe arii tot mai largi. Mai târziu a apărut și comerțul internațional care a dus la diversificarea ofertei mărfurilor, dând cumpărătorilor dreptul de a alege dintr-o varietate de produse. Astfel, comerțul, în general și comerțul cu amănuntul, în special, a devenit un sector economic foarte dinamic.

De asemenea, se constată că respectiva activitate (comerțul cu amănuntul) ca ultimă verigă a lanțului care duce pe producător spre consumatori, este foarte sensibilă la evoluția mediului ambiant, dovedind însă o mare capacitate de a se adapta la noile condiții ale pieței.

În lucrarea de față sunt evidențiate noțiunea de merchandising în ansamblul ei precum și principiile, instrumentele și tehnicile folosite în supermarket pentru ca acesta să dispună de un merchandising de succes. Stilurile de viață în continuă schimbare, care devin din ce în ce mai greu de prins în tipare, impun și obiceiuri de consum la fel de dinamice. Consumatorii activi tind sa consume produse diverse, în locații și la ore dintre cele mai neașteptate, toate acestea reprezentând nimic altceva decât noi oportunități de consum și noi idei de produse inovative.

De-a lungul timpului, metodele de merchandising s-au modificat semnificativ. Concurența este în permanentă creștere, iar consumatorii sunt din ce în ce mai atenți la tot ce îi înconjoară, la abordările de marketing și la ofertele pe care le primesc de la retaileri și advertiseri. De aceea, modul în care se prezintă magazinele și produsele a devenit vital pentru succesul acestora.

Culoarea, elementele de design, amplasarea logo-ului și a numelui mărcii, forma și funcționalitatea ambalajului, toate sunt elemente esențiale pentru succesul unui produs. Merchandisingul este o luptă continuă. Orice producător/distribuitor își dorește să aibă produsele expuse pe un spațiu nelimitat de raft, amplasate la nivelul ochiului și beneficiind de favorurile oferite de un display plasat la intrarea în magazin. Acest paradis imposibil poate fi compensat dacă privim constant merchandisingul din perspectiva a trei aspecte distincte care, abordate structurat și complementar, pot sprijini cu succes definirea și atingerea obiectivelor de merchandising și marketing: ambalaj și materiale auxiliare, tehnici de exploatare a raftului, prezența la raft.

Capitolul 1 - Aspecte introductive

Merchandisingul este un termen care a devenit extrem de cunoscut în ultimii ani. Acesta ajuns pe piața din România puțin după marketing si management.

Termenul de „merchandising” își are originea in limba franceză și este compus din substantivul „merchandise”, care înseamnă „marfă” și terminația „ing”, ce semnifică acțiunea voluntară a comerciantului de a organiza activitatea sa, în vederea rentabilității. Apariția acestei tehnici este datorată abundenței de produse și diversificării cerințelor, dar și formelor noi de comerț. În mod tradițional, merchandisingul a fost privit ca o modalitate de maximizare printr-o depozitare si aranjare eficace. Evoluția în ansamblu a economiei mondiale evidențiază faptul că, în toată lumea, comerțul, în general, și comerțul cu amănuntul îndeosebi, a devenit un sector economic extrem de dinamic, aparatul comercial având parte de mutații majore pe toate planurile: forme de distribuire, metode de vânzare, repartiție geografică, managementul firmei. Reprezentând veriga de final prin care se constituie contactul cu consumatorul, comerțul cu amănuntul este foarte vulnerabil si sensibil și la evoluția mediului ambiant, însă dovedește o capacitate mare de adaptare la condițiile noi ale pieței. Comerțul interior este o activitate economica folositoare și creatoare de venit național. El are o serie de funcții sociale și economice:

- asigurarea unei continuități a procesului de reproducție economico-socială;

- realizarea valorică a mărfurilor prin schimbarea formei valori-marfă în forma valoare-bani și a acesteia iarăși în forma valoare-marfă;

- facilitarea legăturilor economice intre ramurile economiei naționale;

- organizarea circulației de mărfuri pe cele mai scurte căi, din motive de eficiență;

- aprovizionarea populației cu mărfuri;

- echilibrarea ofertei cu cererea de mărfuri și servicii.

Comerțul modern presupune un număr de noi tehnici, ținând cont de faptul că distribuția a devenit o industrie reala în ultimii ani datorită unor factori precum:

- explozia de autoservire (prin gestiune automatizată și dezvoltarea caselor de marcat electronice);

- maximizarea nivelului de calificare a muncii;

- accentuarea importanței logisticii necesare etc.

Concentrarea de eforturi (materiale, umane și financiare), spre a cunoaște și satisface nevoile segmentului de consumatori, se afirmă drept cale de acțiune capabilă de a asigura succesul agenților economici în cadrul economiei de piață. Orientarea activității spre consumator nu presupune numai o poziție declarativă pentru captarea dimensiunilor concrete, reale, este nevoie ca ea să se bazeze pe strategia și politica de marketing, cu obiective precise si clare, elaborate în concordanță cu posibilitățile întreprinderii, cu cerințele si oportunitățile pieței. Necesitatea si importanța politicii promoționale pot fi analizate având în vedere aspectele următoare:

- în primul rand, diversificarea si creșterea producției de servicii și bunuri, destinate satisfacerii nevoilor spirituale si materiale ale diferitelor segmente de consumatori, dar și dezvoltarea de schimburi economice internaționale, determină ca aspectul privind comunicarea cu cumpărătorii să devină din ce în ce mai greu de înfăptuit, necesitând eforturi de informare si cunoaștere reciprocă mai semnificative, mai diverse;

- în al doilea rând, nu trebuie sa ignorăm faptul că, actualmente, consumatorii sunt mai exigenți, mai instruiți, dispun de venituri mai mari, actul de cumpărare este influențat de valențele psihologice ale produselor, iar pe măsură ce se extind posibilitățile de a alege, crește și importanța variabilelor acestora în decizia de cumpărare.