Organizarea unei rețele de distribuție

I. Produsul și piața

Lambrusco are o istorie pe cât de tristă pe atât de incredibilă. Pe de o parte este fascinantă, cand bei lambrusco de fapt savurezi vinul băut de mai marii imperiului roman. Romanii adorau Lambruso. Acest soi de strugure creștea ușor, vița avea o recoltă bogată și era foarte cunoscută. Aproape că iți poți imagina cum Cezar servea Lambrusco din pocalul său așezonat cu branză.

Dea lungul secolelor au apărut tot mai multe tipuri de Lambrusco, lucru greu de înțeles pentru cunoscătorii de vin. Dacă luăm un must de chardonnay făcut din diferite boabe, genetic musturile sunt identice, doar aroma fiind cea care diferă în funcție de sol și climă.

Multele varietăți de Lambrusco au apărut din dorința unora de a produce un vin dulce ieftin. Astfel ei au adaptat vița de vie nobilă a chardonayului cu vița de vin sălbatic care se adaptează foarte ușor oricăror condiții climatice și era mai ușor de întreținut. Culoarea era similară soiului original, doar aroma era diferită, ca la mai toate vinurile de altfel.

Deoarece piața Americană era plină de vinuri seci scumpe, italienii au speculat dorința americanior de a servi vinuri dulci, astfel importul de Lambrusco a crescut semnificativ. În anii 70 majoritatea consumatoriilor din US serveau vinuri dulci ieftine, astfel Lambrusco a devenit foarte cunoscut.

Partea tristă a acestei povești este că odată ce finii consumatori ai vinului au început să își extindă gusturile și să revină la vinul adevarat sec, aceștia au început să denigreze vinul Lambrusco considerând-ul un suc sau punch, incluzând aici și vinurile roze. Astfel cu aceste prejudecăți ei au denigrat multe vinuri care erau deosebit de plăcute la gust în multe situații.

Pentru a-și salva reputația, italienii au permis cultivarea unui singur soi de struguri Lambrusco. Dar problema lor nu a fost rezolvată deoarece, în unele locații, viticultorii au continuat cultivarea unui bob roșu de strugure ieftin pe care l-au numit tot lambrusco pentru a putea fi ușor comercializat.

În general se pot găsi vinuri ieftine cu un gust nu tocmai bun sub marca Lambrusco, dar în același timp poți găsi și un Lambrusco original, delicios, plin de aroma fructelor, care merge perfect cu o salată de vară. De asemenea, la sfârșitul anilor ’70 odată cu clasificarea vinurilor de origine controlată Lambrusco, în cele 5 sortimente se regăsesc și Lambrusco seci și Lambrusco acidulate.

Un Lambrusco adevărat se servește la o temperatură de 10º Celsius.

I.1. Prezentarea produsului

Lambrusco di Sorbara

Zona de proveniență: Nordul Italiei, zona Modena, regiunea Emilia Romagna, Sat Sorbara

Tipul vinului: DOC-CM, sec

Note de degustare:

• culoare: roze

• nas: arome de fructe exotice

• gust: dulce, frizant

Temperatura de servire: 12°C.

Se serveste cu: carne alba, dar fiind un vin de desert merge foarte bine cu platoruri cu branzeturi

Sticla: Bordeaux inalta, alba, 750 ml

Alcool: 9.8%

În 1970 a avut loc prima clasificare a vinului obținut din bobul Lambrusco. Astfel se cunosc 5 sortimente de vin de origine controlată Lambrusco, cel mai renumit fiind Lambrusco di Sorbara. I s-a atribuit acest nume datorită satului în care se produce, mai exact satul Sorbara din nordul Italiei, regiunea Emilia-Romagna.

Soiul Sorbara este considerat ca fiind cea mai bună calitate a bobului Lambrusco, fiind remarcat prin arome deosebit de parfumate. Această caracteristică este dată de anomalia viței de vie încă de la înflorire prin faptul că, randamentul acesteia este cu 30% mai mic în ceea ce privește producția. Astfel aromele sunt mai concentrate, iar cantitatea este cu mult mai mică în detrimentul calității care este deosebită. Soiul Sorbara are o culoare ușoară, nu foarte proeminentă, oferind o sclipire ce amintește de un buchet de violete distinctive. Este un vin bine echilibrat cu arome delicate de fructe, un pic acid-mineral. Sorbara are un caracter revigorant și vibrant, specific vinurilor italiene, fiind indeosebi destinat tinerilor consumatori.

Acest vin este recomandat de a fi servit așezonat cu alimente grase sau la grătar sau în compania unui platou de brânzeturi mediteraneene.