Piața cosmeticelor

Cap 1. Cosmeticele

Scurt istoric al cosmeticelor

Arheologii au gasit evidente ale existentei produselor cosmetice in Egipt datand mult mai inainte de anul 4000 I.H. Au gasit obiecte vechi cu farduri de ochi si dovezi ale folosirii unguentelor frumos mirositoare. In Egipt se aplica pe fata o pasta verde stralucitoare din minerale de cupru care dadea culoare si definea trasaturile fetei. Se foloseau uleiuri parfumate si se pictau sprancenele cu fard de ochi (o crema facuta din grasime de oaie si praf de plumb).

Cosmeticele grecilor erau pastrate in cutii complicate. Rujul inrosea obrajii si erau folosite pudre albe pentru indreptarea ridurilor. Femeile foloseau ca ruj culoarea ocru, un clei combinat cu fier. Ca sa arate mai tinere, isi pictau palmele cu henna, o culoare rosu-maronie.

In China si Japonia foloseau crema din praf de orez cu care isi pictau in alb fata si parul, isi smulgeau sprancenele iar dintii erau colorati in negru sau auriu. Femeile obisnuiau sa isi faca un semn rosu in mijlocul fruntii. O practic asemanatoare mai exista inca in India si in Nepal, unde aceasta semnifica o angrenare in viata spirituala sau religioasa.

Romanii foloseau excremente de crocodil pentru noroiul din bai, faina de orz si unt pentru cosuri, grasime de oaie si sange pentru lustruirea unghiilor. Barbatii si femeile isi vopseau adesea parul in blond. Vopselele erau foarte caustice si multi au chelit trebuind sa poarte peruci.

In Italia si mai ales in Roma, folosirea alifiilor si a fardurilor a fost foarte raspandita. In numeroase pravalii de specialitate se vindeau diferite produse de parfumerie. Ovidiu, in "Ars amandi" ("Arta iubirii"), a descris folosirea unor preparate cosmetice. El a publicat si un cod al cochetariei - "Cosmeticele lui Ovidiu", acesta fiind un vechi formular de retete cosmetice. Medicul imparatului Traian a publicat si el un formular de cosmetica, reproducand in parte retetele reginei Cleopatra. Aceasta lucrare s-a pierdut in timp, dar partile ei principale au fost reproduse de catre medicul roman Galenus, intemeiatorul galenicei, arta si stiinta prepararii medicamentelor. Parfumurile si produsele cosmetice s-au bucurat in tot imperiul roman de o mare cautare.

In Evul Mediu au aparut parfumurile cu alcool vandute in Europa de cruciati. Reginele din Italia foloseau ruj de buze roz. Pe timpul reginei Elisabeta a Angliei colorarea parului in rosu era o adevarata moda. Femeile dormeau de asemenea cu bucati de carne cruda pe fata pentru prevenirea ridurilor. In Europa cosmeticele erau folosite de aristocratie, de persoanele de la curtile regale. Franta si Italia devin centrul producerii lor. Folosirea plumbului in producerea cosmeticelor a provocat multe probleme fizice si chiar moartea.

Cruciatii au fost cei care au adus din Rasarit, printre altele, si diferite produse cosmetice, generalizandu-se astfel folosirea lor in toata crestinatatea.

Din 1600, stiinta cosmetica a fost raspandita intre diferite grupuri: alchimisti, barbieri, farmacisti, coafori, cameristi si chiar doamne nobile.

In zilele noastre datorita marilor descoperiri ale chimiei moderne, industria parfumurilor si apoi cea a produselor cosmetice au fost revolutionate.

Cea mai larga utilizare o are rujul rosu de buze. Produsele cosmetice s-au dezvoltat odata cu industria filmului si a modei.

Prima formula de deodorant a fost inventata in 1888 de un inventator necunoscut in Philadelphia si a fost recunoscut ca fiind primul produs care previne mirosul. In 1940 Helen Barnett Diserens s-a alaturat echipei de productie a primului deodorant si la sugestia unei colege, au dezvoltat impreuna pe furis un alt deodorant numit “ball point” pen - deodorantul cu bila. Acest nou tip de aplicator de deodorant a fost testat si produs in America in 1952. Produsul a fost un succes. In 1960, fabricile de deodorante se preocupau de cum sa obtina deodorantele aerosol intr-un tub inchis. Primul deodorant aerosol a fost lansat in 1965.

Parfumul este vechi de sute de ani. Cuvantul “parfum” vine din cuvintele latine “per fume” - prin fum. Una din cele mai vechi intrebuintari ale parfumului este arderea esentelor si ierburilor aromate folosite in serviciile religioase. Egiptenii au fost cei care au introdus parfumul in cultura lor, apoi chinezii, hindusii, israelitii, arabii si grecii. In Egipt, folosirea sticlutelor pentru pastrarea parfumului dateaza din anul 1000 I.H. Egiptenii au inventat sticla iar sticlutele pentru parfum au fost unele dintre cele mai utilizate obiecte din sticla. Egiptenii isi ungeau corpurile cu uleiuri aromate si le foloseau atat ca produse cosmetice cat si cu uz medicinal. Utilizarea parfumului s-a raspandit apoi in Grecia, in Italia si in lumea islamica. Parfumul s-a bucurat insa de succes in secolul XVII mai ales in Franta. La curtea regala, parfumul nu era folosit numai pe piele ci si pe mobila si haine. In secolul XVIII s-a inventat apa de colonie care se amesteca in apa pentru baie si in vin ca apa de gura. Sticlutele devin populare pentru ambalarea parfumului si designul lor incepe sa ia amploare. Chiar se fac aliante intre producatorii de parfumuri si producatorii de sticlute pentru exclusivitate. Apar marile case producatoare de parfum: Coty, Chanel.

Gama sortimentala existenta pe piata cosmeticelor

Specialistii definesc gama de produse sau gama sortimentala drept o grupare de marfuri ce se inrudesc, prin destinatia lor comuna in consum sau in utilizare. Se cosidera ca o gama sortimentala este alcatuita din mai multe linii (de produse); aceasta la randul ei semnifica un grup de produse, la baza caruia se afla aceleasi materii prime si, desigur, aceeasi tehnologie de fabricatie.

In Romania, piata produselor cosmetice a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa dupa anul 1991, odata cu intrarea pe piata a unor competitori straini renumiti.Aceasta piata este considerata o subdiviziune importanta a pietei bunurilor nealimentare, detinand o pondere de 41,5% din volumul acestei piete, conform unui studiu publicat in revista Magazinul Progresiv.

Piata produselor cosmetice se imparte in produse de igiena, produse cosmetice propriu-zise si produse de parfumerie.

- Produse cosmetice de igiena

1. Sapunurile de toaleta

- Sapunuri de toaleta obisnuite

- Sapunuri de toaleta fine si exatrafine

- Sapunuri medicinale

- Sapunuri dezodorizante

- Sapunuri transparente cu alcool

- Sapunuri pentru copii

2. Spumante de baie

3. Sapunuri si creme de ras

- Spumoase

- Nespumoase

4. Deodorante si antisudoripare

- Lotiuni

- Spray-uri

- Emulsii

- Pudre

- Creme

- Produse cosmetice propriu-zise

1. Produse pentru ingrijirea parului

- Sampoane

- Balsamuri

- Vopsele

- Fixative

- Lotiuni.