Practica Comportamentul Consumatorului - Vinuri

Cuprins proiect Cum descarc?

INTRODUCERE pag. 3
Scurt istoric despre vin pag. 3 
Informatii generale despre vin pag. 4 
Regiuni viticole in Romania pag. 5 
Principalele marci de vin din Romania pag. 6
- Murfatlar pag. 7
- Jidvei pag. 7
- Cotnari pag. 8
- Recas pag. 9
Piata vinului in Romania pag. 10
METODOLOGIE pag. 12
Scopul cercetarii pag. 12
Metoda de cercetare pag. 12
ANALIZA PRODUSULUI pag. 13
Minichestionarul pag. 13
Chestionarul pag. 14
Realizarea masuratorilor pag. 18
- Realizarea masuratorilor pentru ei pag. 18
- Realizarea masuratorilor pentru bi pag. 19
- Determinarea atitudinii globale fata de principalele marci de vin pag. 21
Strategii de redresare pentru marca Recas pag. 22


Extras din proiect Cum descarc?

Introducere 
Scurt istoric despre vin
Pe teritoriul Romaniei, vita de vie se cultiva din Comuna Primitiva si anume din Neoliticul Mijlociu, cu 3000- 4000 de ani i.e.n.
In Antichitate, geto-dacii de la nord de Dunare au extins mult cultura vitei de vie, care, in secolele II - I i.e.n., era raspandita pe intreg teritoriul Romaniei de astazi.
Abundenta vinului, care presupune existenta unor suprafete viticole intinse, a facut ca el sa devina inca din secolele II - I i.e.n. un produs de comert si de schimb, prin intermediul porturilor grecesti de la Marea Neagra (Tomis, Callatis, Dionisopolis, Histria).
In deceniile care au urmat cuceririi romane (dupa anul 106 e.n.), viticultura daco-romana s-a dezvoltat intr-o si mai mare masura. Un exemplu in aceasta privinta il reprezinta faptul ca pe monezile batute in noua provincie era reprezentata o femeie careia doi copii ii ofereau struguri, ca simbol al principalei bogatii a tarii.
Feudalismul timpuriu si migratia popoarelor rasaritene, care a durat circa 1.000 de ani (secolele III - XIII), este saraca in documente cu caracter viticol. Vremurile de restrictie, pricinuite de trecerea devastatoare a acestor popoare migratoare sau de desele lor incursiuni, a obligat populatia locala la o retragere sistematica in zonele de deal sau arealele submontane si intramontane, unde au continuat insa sa se ocupe de cultura vitei de vie.
Incepand cu secolul XIII, istoriografia cuprinde tot mai multe izvoare, care atesta continuitatea si prosperitatea viticulturii pe intreg teritoriul locuit astazi de romani.
Legaturile economice din secolele XIV - XIX dintre romanii din Moldova, Tara Romaneasca, Transilvania, Banat, Dobrogea au usurat circulatia soiurilor de vita roditoare autohtone. In aceasta perioada, pe masura stabilizarii politice si economice in Principatele Romane, are loc un indelungat proces de concentrare a culturii vitei de vie in podgorii si centre viticole situate in zona de deal (Cotnari, Husi, Odobesti, Dragasani, Minis). In paralel, prin puterea traditiei, s-a mentinut viticultura insulara din unele judete, cum sunt: Botosani, Neamt, Dambovita. Gorj, Satu Mare, Maramures si, intr-o mai mica masura, viticultura din arealele submontane si intramontane (Jidlea, Piatra Neamt, Bahu, Varatic, Capatanatu, Tg. Ocna, Onesti, Bersti; Tazlau).
Ca urmare a dezvoltarii economiei, extinderea viticulturii a fost stimulata si in Romania, aparand preocuparea pentru introducerea in cultura a unor soiuri straine, recunoscute pentru calitatea productiei. In aceste conditii, incepand cu anul 1860, in viticultura din Principatele Unite si-au facut aparitia unele soiuri valoroase din sortimentul mondial, cum sunt: Aligote, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Muscat de Frontignan, Cabernet Sauvignon, Chasselas Dore, Chasselas roz, Muscat Hamburg.
In timpuri mai recente, evolutia industriei vinului in Romania a fost influentata de catre patru momente importante din istoria tarii: stransele legaturi cu Franta de-a lungul secolului XIX, , stransele legaturi cu Germania si Austria din perioada interbelica, instaurarea comunismului in 1948 si liberalizarea economica de dupa 1989.
Astfel, secolul XIX si inceputul celui de-al XX-lea, pana la Primul Razboi Mondial, au fost caracterizate prin legaturi ample si stranse cu Franta. In sectorul viticol, aceste legaturi au culminat cu ajutorul practic dat de viticultorii francezi, imediat dupa ravagiile produse de filoxera in ultimele doua decenii ale secolului XIX. Rezultatul l-a constituit faptul ca replantarile care s-au facut au avut drept sursa vitele nobile aduse din Franta: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay ori Sauvignon Blanc. De aceea, varietatile respective sunt cultivate in Romania de mult mai mult timp ca in restul tarilor din estul Europei.
Informatii generale despre vin
Romania este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunand de un mare trecut istoric si de bogate traditii culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta bautura, considerata, pe drept cuvant, o licoare divina.
Vinul este o bautura alcoolica cu o compozitie chimica complexa, si se obtine, in general, prin fermentarea mustului de struguri provenind de la diverse varietati ale vitei de vie.
In Romania, 1,7% din suprafata agricola este cultivata cu vita de vie, mai exact circa 200.000 de hectare. 
Vinul reprezinta 14% din productia vegetala a Romaniei.
Ca urmare a marii lor varietati, vinurile au constituit obiectul a numeroase cercetari stiintifice in domeniu si implicit a unor clasificari complexe.
In functie de continutul lor in zahar, vinurile pot fi:
- Seci - pana la 4 g/l
- Demi - seci - intre 4 - 12 g/l
- Demi - dulci - intre 12 - 50 g/l
- Dulci - peste 50 g/l
Dupa gradul alcoolic, vinurile se clasifica in:
- Vinuri de masa - trebuie sa aiba taria alcoolica dobandita de minimum 8,5 % in volum
- Vinuri de masa superioare - cu taria alcoolica intre 8,5 % si 9,5 % in volum
- Vinuri de calitate superioara - taria alcoolica dobandita, fara adaos, trebuie sa fie cel putin de 10,5 % in volum
Dupa denumirea de origine controlata, vinurile pot fi:
- Vinuri cu denumire de origine controlata - DOC (din struguri cu minimum 180 g zahar la litru
- Vinuri din struguri culesi la deplina maturitate - DOC - CMD (din struguri cu minimum 187 g zahar la litru
- Vinuri din struguri culesi tarziu - DOC - CT (din struguri cu minimum 220 g zahar la litru
- Vinuri din struguri culesi la innobilarea boabelor - DOC - CIB (din struguri cu minimum 240 g zahar la litru)
In functie de culoare, vinurile se impart in:
- Vinuri albe
- Vinuri rose
- Vinuri rosii
In functie de componenta soiurilor de struguri vinurile pot fi:
- De soi
- De cupaj
- De sepaj
In functie de calitate si termenul de maturare vinurile pot fi:
- De consum curent
- Tinere
- Obijnuite
- De calitate superioara
- Mature
- De colectie
In functie de terhnologia de productie:
- Naturale
- Speciale


Fisiere in arhiva (1):

  • Practica Comportamentul Consumatorului - Vinuri.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!