Strategii de Marketing ale Companiilor Multinationale pe Piata de Tutun din Romania

Cuprins proiect Cum descarc?

CAP.1. ANALIZA STRUCTURALA A INDUSTRIEI TUTUNULUI DIN ROMANIA 5
1.1. INDUSTRIA TUTUNULUI DIN ROMANIA 7
1.1.1. Repere din istoria tutunului 7
1.1.2. Principalele companii multinationale ce actioneaza in Industria Tutunului din Romania 9
1.1.3. Productia si oferta din Industria de Tutun din Romania. Analiza structurii ofertei de tigarete 16
1.1.4. Contrabanda - fenomen cu consecinte negative asupra activitatii operatorilor multinationali ce actioneaza in Industria tutunului din Romania 24
1.1.5. Reglementari cu privire la productia, comercializarea si promovarea tigaretelor 25
1.2. ANALIZA STRUCTURALA A PIETEI DE TUTUN DIN ROMANIA 29
1.2.1. Statistici privind consumul de tutun in Romania. 29
1.2.2. Segmentarea pietei de tigarete din Romania. Evolutia segmentelor de piata. 30
CAP.2. LOCUL SI ROLUL COMPANIILOR MULTINATIONALE IN CONTEXTUL GLOBALIZARII 36
2.1. INCEPUTUL GLOBALIZARII 36
2.2. TRASATURILE GLOBALIZARII ECONOMICE 39
2.3 IMPORTANTA PROCESULUI DE GLOBALIZARE SI ROLUL CORPORATIILOR MULTINATIONALE IN CONTEXTUL ACESTUI PROCES. 41
2.4. GLOBALIZARE VERSUS SEGMENTARE 44
2.5. GLOBALIZARE SI ANTIGLOBALIZARE. LIMITELE GLOBALIZARII 50
2.6. INDUSTRIA DE TUTUN DIN ROMANIA O INDUSTRIE GLOBALA. 56
CAP. 3. CORPORATIILE MULTINATIONALE- UN UNIVERS FASCINANT SI CONTROVERSAT. 59
3.1. DEFINIREA CONCEPTUL DE CORPORATIE MULTINATIONALA 59
3.2. NATIONALITATEA SI DIVERSITATEA SECTORILALA A CORPORATIIOR MULTINATIONALE. 63
3.3. DIMENSIUNILE CORPORATIILOR MULTINATIONALE 65
3.4. OBLIGATIILE SI RESPONSABILITATILE COMPANIILOR MULTINATIONALE CA CETATEAN CORPORATIV IN DIFERITE ECONOMII RECEPTOARE. 67
3.5. COMPANIILE MULTINATIONALE DIN INDUSTRIA TUTUNULUI DIN ROMANIA CA CETATENI CORPORATIVI. IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI DE MARKETING RESPONSABIL. 71
CAP. 4. DIMENSIUNEA STRATEGICA A MARKETINGULUI INTERNATIONAL 91
4.1.CONCEPTUL DE MARKETING INTERNATIONAL 91
4.2. COMPONENTA STRATEGICA A MARKETINGULUI INTERNATIONAL. 96
4.3. PRINCIPALELE ASPECTE ALE MARKETINGULUI STRATEGIC INTERNATIONAL 103
4.4. PLANIFICAREA STRATEGICA IN MARKETINGUL INTERNATIONAL. 108
4.5. FACTORII DETERMINANTI AI STRATEGIEI DE MARKETING INTERNATIONAL 119
4.5.1. Factorii interni ce determina strategia de marketing international 120
4.5.2. Factorii externi ce determina strategia de marketing a firmei internationale 124
4.5. SI MARILE COMPANII GRESESC. 131
CAP. 5. ALEGEREA SI SEGMENTAREA PIETELOR EXTERNE PRIMUL PAS IN MARKETINGUL STRATEGIC AL COMPANIILOR MULTINATIONALE 133
5.1. CERCETAREA PIETEI INERNATIOALE 134
5.2. SELECTAREA PIETELOR EXTERNE 135
5.2.1. Criterii de selectie si segmentare a pietelor externe. 137
5.3. PROCESUL DE SELECTARE A PIETELOR EXTERNE. 140
5.4. STRATEGII DE SELECTARE A PIETELOR EXTERNE 142
5.5. ROMANIA, PIATA-TINTA PENTRU CORPORATIILE MULTINATIONALE DIN INDUSTRIA MONDIALA A TUTUNULUI. AVANTAJELE ROMANIEI CA LOCATIE A INVESTITIILOR COMPANIILOR MULTINATIONALE. 147
5.5.1. Politica Romaniei privind investitiile straine. 147
5.5.2. Avantajele Romaniei ca locatie pentru investitiile corporatiilor multinationale 148
CAP. 6. PATRUNDEREA PE PIETELE INTERNATIONALE 150
6.1. PATRUNDEREA PE PIETELE EXTERNE - OBIECT LA DECIZIEI STRATEGICE. 152
6.2.STRATEGII DE PATRUNDERE PE PIETELE EXTERNE 154
6.2.1. Exportul 157
6.2.2. Aliantele strategice 162
6.2.3. Investitia directa straina 169
6.3. STARTEGII DE TIMING PRIVIND INTRAREA PE PIETELE INTERNATIONALE 174
6.4. STRATEGIILE DE INTRAREA PE PIATA ROMANEASCA A MARILOR GIGANTI MONDIALI DIN INDUSTRIA TUTUNULUI. 176
CAP. 7. STRATEGII DE POZITIONARE PE PIETELE EXTERNE TINTA 177
7.1. ASPECTE GENERALE ALE POZITIONARII PE PIETELE EXTERNE 180
7.2. STRATEGII DE POZITIONARE PE PIETELE INTERNATIONALE 182
7.3. POZITIONAREA COMPANIILOR MULTINATIONALE PE PIATA DE TIGARETE DIN ROMANIA. 185
CAP. 8. STRATEGII COMPETITIVE IN MARKETINGUL INTERNATIONAL 187
8.1. STRATEGII COMPETITIVE GENERICE 189


Extras din proiect Cum descarc?

CAP.1. ANALIZA STRUCTURALA A INDUSTRIEI TUTUNULUI DIN ROMANIA
,,We believe strongly that tabacco never be marketed to youth. It should only be marketed to adult smokers, in appropriate way that takes account of its healt risks. Our customers, drive everything we do. We invest effort and crae in understanding their preference, and we know that just as adults make informed choices about smoching, adults smokers make informed choices about brands. We agree there should be different rulesabout tabacco marketing -and that's part of challenge our marketers are trained to meet"
Paul ADAMS, Chief Executive's,
British American Tobacco
,,Our ambitions are embodied in our Mission Statement: To build a powerful global tobacco company, maximizing value for our key stakeholders while striving for industry leadership. We will differentiate ourselves through sustained innovatio in all areas and always the best in consumer satisfaction."
JTI,
Corporate Mission Statement
,,Our marketing is about encouraging adults smokers to choose our brands. Responsable marketing is an essential part of what we do. Our marketing code guides us wherever we do business. In countries where there is little tobacco regulation, we follow our own voluntary marketing code. For us, maintaining strict marketing standards is part of our commitment to social responsibility.
James SCULLY,
Senior Vice President, Marketing and Sales,
Philip Morris international
,,Gallaher's strategy ist o create value for its investors through the development of a balanced portofolio of interest in established and emerging markets across Europe and Asia. 
Gallaher is committed to marketing tobacco products to consumers in a responsible way. It acknowledges that tobacco is unique and recognises the rights and responsibilities of Governments around the world to regulate marketing. Gallaher observe regulations that mai exist. Additionallz, underpinning its approach of responsable behavior, it adopts a range of marketing policies of its own"
Gallaher Group,
Marketig General Policy
Piata a aparut cu mute secole in urma ca o punte de legatura intre productie si consum. Alvin Toffler considera ca premisa ce a stat la baza aparitiei pietei a fost sciziunea dintre producatori si consumatori ce este necesara atunci cand se separa functia productiva de cea a consumatorului.
Piata poate fi definita in diverse moduri. In general, ,,este considerata locul de intalnire dintre oferta vanzatorilor si cererea cumparatorilor, prima reprezentand forma de manifestare a productiei in conditiile economiei de piata, iar cererea cumparatorilor reprezentand nevoia umana solvabila, deci nevoia insotita de capacitatea oamenilor de a cumpara marfurile dorite" (E.Ungureanu, 2003) .
Economistii definesc piata ca fiind ,,o suma de vanzatori si cumparatori care tranzactioneaza un produs sau o clasa de produse anume" (P. Kotler, 2003) . Kotler precizeaza faptul ca pentru marketer termenul de piata are alte valente. Astfel, marketerul considera ca totalitatea purtatorilor ofertei (producatorii) formeaza Ramura economica sau Industria iar totalitatea cumparatorilor - purtatorii cererii, formeaza Piata. Intre Industrie si Piata se deruleaza patru fluxuri. Industria transmite Pietei bunuri respectiv servicii si o serie de mesaje despre producatori si ofertele lor iar Piata transmite catre Industrie bani contra bunurilor si serviciilor precum si informatii cu privire la tot ceea ce este legat de nevoile, dorintele, multumirile respectiv nemultumirile cumparatorilor. 
Termenul de piata este utilizat de multi oameni de afaceri pentru a grupa in diferite feluri clientii. Se utilizeaza in acest sens termenul de piata de nevoi, piata de produs, piata demografica, piata geografica. Termenul de piata a fost extins, astfel in prezent, se vorbeste tot mai mult de piata electorala, piata muncii sau piata de donatori etc.
Orice producator indiferent de ramura economica din care face parte, actioneaza concomitent pe mai multe piete. Acest fapt rezulta din dubla ipostaza in care apare orice companie - cea de cumparator si cea de vanzator. In calitate de cumparator, producatorul este prezent pe pietele diferitelor resurse - pietele de materii prime, piata fortei de munca, piata financiara. In urma prelucrarii resurselor rezulta iesirile ce se concretizeaza in diferite produse si / sau servicii pe care producatorii le duc sub forma de oferte pe pietele de consum.
La polul opus consumatorii ce formeaza piata unui produs / serviciu isi vand forta de munca contra unor sume de bani.
In tot acest angrenaj de piete, Guvernul ce incaseaza impozite si taxe atat de la producatori cat si de la consumatori, este prezent atat pe pietele de resurse cat si pe pietele unor produse si servicii pentru a furniza servicii publice.
"Economia fiecarei natiuni si economia mondiala alcatuiesc un ansamblu complex de piete interactive care sunt legate intre ele prin procese de schimb"(P.Kotler, 2003) 
Piata poate fi privita in sens mai larg sau mai restrans. In acest sens putem vorbi de piata de masa sau piata-tinta. Pentru marketer, piata de masa este o piata mult prea vaga. "Marketingului de masa ar trebui sa i se spuna marketing de duminica - duci marfa la piata si pe urma astepti ziua de duminica, sa mergi la biserica si sa te rogi sa ti-o cumpere cineva" (P. Kotler) . Ca urmare a limitelor marketingului de masa, marketerul va incepe cu segmentarea pietei, pentru a identifica grupuri de consumatori ce cauta combinatii diferite de produse si mixuri de marketing. Din totalitatea segmentelor identificate, top-managementul firmei va decide cate si care segmente de piata sunt cele mai atractive, delimitand in acest fel piata-tinta.
Prezenta lucrare reprezinta o analiza structurala a Industriei respectiv Pietei de Tutun din Romania, plecand de la delimitarile facute de P. Kotler intre Industrie si Piata
1.1. Industria Tutunului din Romania
1.1.1. Repere din istoria tutunului
Planta de tutun se cultiva de aproximativ 8000 de ani. Pentru prima data planta de tutun a fost cultivata in America in jurul anului 6000 inainte de Hristos. Exista indicii care arata ca oamenii au inceput sa foloseasca planta de tutun in anul 1000 inainte de Hristos cand frunzele de tutun au fost folosite pentru fumat si mestecat.
Tutunul a fost folosit pentru prima data de civilizatia Maya din America Centrala. Frunzele de tutun erau folosite pentru a ingriji ranile si pentru a reduce durerea. Fumatul a jucat un rol foarte important in cadrul practicilor religioase ale civilizatiei Maya, sculpturi antice apartinand acestei civilizatii intruchipeaza un preot fumand o pipa intre ruinele unui templu. Se crede, de asemenea, ca rulau tigari din frunze de tutun crud. Cand civilizatia Maya s-a destramat, triburile ce s-au imprastiat au dus tutunul pana in America de Sud. Tutunul a ajuns si in pipele si in religia indienilor din America de Nord.
Cateva secole mai tarziu, marii exploratori ce au plecat din Europa pentru a descoperi Orientul, au descoperit tutunul in America. Cel mai cunoscut dintre acestia, Christopher Columb, in 1492 a navigat din Palos, Spania pana in insula pe care a denumito San Salvador. Columb si oamenii lui au fost primiti foarte bine de bastinasi, care credeau ca sunt trimisi de zei. Bastinasii din tribul Arawakes l-au primit pe Columb si pe oamenii lui cu daruri constand in fructe de padure, sulite din lemn si frunze uscate, despre care Columb a precizat in jurnalul sau ca aveau o aroma aparte. Columb a acceptat darurile, a mancat fructele, iar frunzele uscate le-au aruncat.
Astfel, se crede ca in 1492, Columb a fost prima persoana din afara Americii care a vazut, a mirosit si a atins frunzele de tutun. Mai tarziu, Rodrigo de Jerez si Luis Torres au acostat in Cuba in Insula Caribbe. Se considera ca Jerez si Torres au fost primii europeni ce au vazut cum se fumeaza, in timp ce Jerez este considerat primul fumator din Europa. Spaniolii ce l-au vazut pe Jerez fumand au fost speriati cand l-au vazut pe acesta cum scotea fum pe nas si pe gura. Inchizitorii, care aveau foarte mare putere la vremea aceea in Spania, au afirmat ca Jerez era posedat de diavol si l-au inchis pe acest motiv timp de mai multi ani.


Fisiere in arhiva (1):

  • Strategii de Marketing ale Companiilor Multinationale pe Piata de Tutun din Romania.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 7 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!