Studiu de caz privind aprovizionarea cu produse de panificație și lactate a localității Bârlad, județul Vaslui

1. Necesitatea elaborării proiectului.

Prin elaborarea acestui proiect „Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare și lactate a localității Bârlad, județul Vaslui” apare in general ca o necesitate pentru cunoașterea: pieței si satisfacerii nevoilor de consum.

Nevoile de consum se pot satisface atât prin autoconsum cât și prin intermediul pieței agroalimentare, dar in special apare ca o etapă de pregătire profesională având un puternic caracter formativ pentru cei care-l întocmesc, dar si pentru cei care-l studiază in pregătirea lor profesionala.

Din punct de vedere socio-economic are menirea să prezinte nivelul la care se află localitatea Bârlad, județul Vaslui socio-economic a localităților romanești, dar și abaterile de la normele optime privind protecția consumatorilor. Acest studiu pune in prim plan cunoașterea problemelor reale ce se află pe piața produselor agroalimentare având o importanță pentru formarea profesionala a noilor specialiști in domeniul agrar si ingineriei economice din agricultură. Concluzia rezida din simplul fapt că, problemele ce apar pe aceasta piața sunt direct legate de productia agricolă și de nivelul cultural al zonei. Acest proiect aduce in prim plan și eforturile pe care trebuie sa le facă comercianții si producătorii agricoli pentru a satisface cerințele consumatorilor, cerințe care in ultima perioada sunt tot mai diversificate și cunosc o evoluție tot mai agresivă.

2. Scurtă prezentare a localității Bârlad, județul Vaslui

Bârlad este un municipiu în județul Vaslui, Moldova, România. Bârlad este localizat în estul țării, în regiunea Moldova. La recensământul din 2011 avea o populație de 69183 de locuitori, fiind cel mai mare oraș al județului. În anii 1950, Bârladul devine reședința regiunii Bârlad, una din cele 15 regiuni care formau Republica Populară Română. La acea dată doar Suceava, Iași, Bacău și Galați beneficiau în Moldova, alături de Bârlad, de statutul de oraș regional. Ulterior, Bârladul pierde statutul de reședință de regiune, devenind centrul unui regiunea Iași. Reîmpărțirea administrativă a țării din anii 1968 în județe situează orașul în județul Vaslui.

Municipiul Bârlad se situează, din punct de vedere geografic, aproape de intersecția paralelei de 46ș latitudine nordică cu meridianul de 27ș longitudine estică. În cadrul țării ocupă o poziție estică. În unitatea fizico-geografică a Podișului Moldovei, se situează în zona de contact dintre dealurile Fălciului la est și colinele Tutovei la vest. Este așezat pe valea consecventă a râului Bârlad (de unde a împrumutat și denumirea). În zonă sunt mai multe văi în confluență: dinspre est valea Popeni, a Trestianei și a Jăravățului; dinspre nord văile Horoiata și Simila; din nord-vestrâul Tutova și altele. De-a lungul văilor, din totdeauna, s-au organizat drumuri, permițând orașului bune legături cu așezările din preajmă și de la distanțe apreciabile: din valea Prutului, a Dunării de Jos, a râul Siretului. Analizând geneza localității, geograful Vintilă Mihăilescu apreciază Bârladul ca târg de vale tipic. Altitudinea maximă din aria urbană este de 172 m, iar cea minimă de 89 m.

Temperaturile aerului, urmărite sistematic din 1896 la stațiile din localitate, ne indică următoarele valori medii: temperatura anuală este de 9,8 °C. Cea maximă, din iulie, este de 21,4 °C, iar cea mai scăzută, din luna ianuarie, este de -3,6 °C. Ca valori extreme, înregistrate la stația locală, au fost: cea mai ridicată valoare, de 39,7 °C, s-a reținut la 30 iulie 1936; minima absolută de -30,5 °C, a fost la 25 ianuarie 1942.

Municipiul Bârlad ocupă o parte a albiei majore a râului cu același nume, pe o suprafață de 1456 de hectare, din care 1028 ha este teren intravilan. Valorile altitudinale cele mai ridicate ale dealurilor din aproprierea orașului se înregistrează în Dealul Crângului, 311 m (la vest) și Dealul Mare, 264 m (la est). Multă vreme regiunea a fost socotită ca lipsită de resurse capabile să dezvolte și să întrețină o viață economică relevantă, însă cercetările geologice efectuate în zonă au pus în evidență asemenea resurse: hidrocarburi (predominant gazifere) ce se găsesc îndealurile Tutovei, în preajma localității Glăvănești, pietrișuri (ca material de construcții) de Bălăbănești (Cândești) ce se găsesc în platoul Covurluiului, argile si lehmuri leossoide (pentru fabricarea cărămizilor de construcții), straturi acvifere (cu un grad ridicat de mineralizare, ce le-ar putea face utile în tratamente terapeutice), ape de adâncime (excelente surse potabile).

3. Considerente teoretice privind nevoile de consum ale populației localității Bârlad pentru produsele lactate si produsele de panificație

Studiul aprovizionarii cu produse alimentare reprezintă o activitate de marketing, ca orice activitate de marketing si aprovizionarea cu diferite produse atrage dupa sine studierea nevoilor de consum. Prin studierea nevoilor de consum se intelege cercetarea lor și formele de manifestare a acestora pe piață. Acestea se regasesc pe piață sub forma cererii de consum și/sau cererii de servicii. Plecand de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate și ierarhizate astfel:

- nevoi fiziologice ;

- nevoi de prim ordin ;

- nevoi obligaț si aspirații ;

- nevoi solvabile.

Nevoi fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihna etc., acestea ocupând primul loc intre celelante, dupa A.H. Maslow. (fig. 1)

Nevoile solvabile acestea operează pe piață sub forma cererii de consum., iar cele insolvabile in prezent, dar care, intr-un viitor ar putea deveni solvabile.