Construirea imaginii de sine pe Facebook

Lucrarea noastră a avut drept scop cercetarea modului de construire a identității de sine în mediul online. Analiza noastră a fost efectuată pe rețeaua de socializare Facebook și a fost

realizată prin intermediul metodei analizei de conținut.

Facebook este un site web de tip rețea de socializare în cadrul căruia utilizatorii pot să-și creeze un profil personal, un grup sau chiar o pagină pentru a-și atinge anumite scopuri. Astfel, pe Facebook, utilizatorii pot să comunice și să interacționeze între ei prin mesaje și postări, oferind o imagine despre viața lor prin intermediul pozelor, expunându-și părerile în comentarii, pot să promoveze diverse lucruri, începând de la propria identitate până la propriul brand etc.

Având un cont pe Facebook, automat fiecare dintre noi avem și o identitate virtuală. Există anumite discrepanțe între identitatea reală și cea virtuală, deoarece identitatea virtuală poate fi o identitate noua, sau poate fi și o realitate falsă, trucată, menită fie a deveni instrument de manipulare a altora - un fel de interfață mincinoasă - , fie o pârghie de auto-amăgire, de evadare spre o zonă a existenței noastre himerice, inaccesibile.

Tema proiectului nostru este observarea, identificarea și analizarea identității virtuale a unei organizații. Organizația aleasă de noi este una guvernamentală, și anume Poliția Română. Scopul acestui proiect este de a arăta modul în care această organizație își construiește imaginea virtuală și cum vrea să fie percepută de urmăritorii de pe Facebook.

Structura proiectului nostru este constituită din următoarele elemente : Încadraea teoretică, metodologia, grila de analiză, interpretarea rezultatelor, limitele cercetării și concluzii.

Cuvinte cheie: Facebook, identitate virtuală, Poliția Română , analiza datelor, pagină de Facebook.

ÎNCADRARE TEORETICĂ

Mielu Zlate consideră că imaginea de sine este „totalitatea reprezentărilor, ideilor, credințelor individului despre propria sa personalitate”. ( Zlate M, 1997 „Eul și personalitatea”, Ed. Trei, București) V. Ceaușu consideră imaginea de sine „ca o percepție de valorificare a concepțiilor despre sine, a propriilor orientări în atribuirea capacităților și deprinderilor”. Imaginea de sine este reprezentată de propriul comportament și servește conștiinței propriei identități în condițiile schimbării situațiilor exterioare.

Considerăm că în prezent imaginea de sine pe care o deține individul este foarte mult influențată de identitatea sa virtuală, la fel se întâmplă și în cadrul unei organizații, unde identitatea reală o influențează pe cea virtuală și invers.

„Rețelele sociale au dus la crearea noilor oportunități de auto-prezentare în mod strategic, datorită varietății de postări ce includ: imagini, comentarii, statusuri, informații etc., toate acestea având rolul de a transmite ceea ce considerăm că este important despre noi înșine. Datorită faptului că rețelele de socializare ne pun în contact cu diverse grupuri, este mai dificil să ne construim propria imagine în funcție de așteptările altora.” (Rui și Stefanone, 2013)

Prezentarea de sine este adesea văzută ca un set de procese folosite de oameni pentru a convinge pe alții că ei reprezintă un anumit tip de persoane și posedă caracteristici specifice. Comportamentele de auto-prezentare care încearcă să îndeplinească aceste sarcini sunt numite tactici atributive. Tacticile care sunt folosite pentru a nega faptul că o persoană aparține unui tip particular de persoane sau are caracteristici specifice sunt numite tactici de respingere.

Descrierea de sine este un proces strategic unde scopul constă în convingerea audienței de a-și forma o anumită impresie despre individ. Pe Facebook, utilizatorii se angajează în descrierea de sine în momentul în care își creează profilul. În procesul de descriere de sine, utilizatorii sunt predispuși să omită informația nefolositoare și să prezinte selectiv informații adevărate. În contextul Facebook-ului, conținutul secundar nedorit poate fi omis de către utilizatori în procesul descrierii de sine. Astfel, conținutul secundar ar putea reprezenta o informație negativă, ce strică potențiala imagine a utilizatorului. (Self-Presentation on Facebook: Managing Content Created by the User and Others, Andrew Smock)

METODOLOGIE

Analiza s-a desfășurat pe o perioadă de două saptămâni, în intervalul 26.11.2017-08.12.2017, pe platforma de socializare Facebook.

Metoda de cercetare folosită pentru realizarea acestui proiect este analiza de conţinut. Pentru evaluarea fiecărei postări am analizat tipul fotografiilor/ video-urilor/ link-urilor, am notat feedback-ul primit (numărul de like-uri, comment-uri, share-uri).

Postările Poliției Române, 89 la număr, sunt variate și au caracter informativ.

După realizarea analizei și interpretarea datelor identificate am găsit răspunsul la următoarele întrebări:

1.În ce fel interacționează organizația cu publicurile?

2.Ce atitudine adopta în fața comentariilor negative?

3.Ce își propune organizația prin postările sale?