Imaginea femeilor în presa tabloidă - studiu de caz Mihaela Rădulescu

I. Argument. Introducere

Mass-media joacă un rol important în viaţă de zi cu zi fiecărui individ. Presa este prezentă în cotidian prin televizor, ziar şi radio. Nevoia imensă de informare şi divertisment este asigurată de mass-media, care s-a dezvoltat în funcţie de necesităţiile noastre, în funcţie de clasele sociale.

Din acest punct de vedere se observă pe piaţa mediatică mai multe tipuri de ziare, care adoptă anumite subiecte, în funcţie de înclinţia acestuia. După cum ştim, mass-media poate fi împărţită pe sectoare de interes, astfel încât avem mai multe categorii: economico-financiar, politic, social, sport, divertisment. În consumul general de presă scrisă se reflectă forte mult şi nivelul de cultură al cititorului, dar nu putem spune că aceste criterii nu sunt încălcalte de nevoia de informare, curiozitate şi evoluţie.

Fiecare dintre aceste sectoare dau o anumită importantă subiectelor pe care le consideră hard sau soft. Ziarele care apar în România pot fi împarţite în categorii:

- ziare serioare: Jurnalul Naţional, Cotidianul, Adevărul, Gândul, Ziua, Ziarul Financiar, Evenimentul Zilei etc.

Sau

- ziare de divertisment: Cancan, Click, Libertatea etc.

În funcţie de abordarea generală pe care o are ziarul avem un imaginar diferit creat despre femei. Există o ipostază pozitivă a imaginarului, cu referire la rolurile casnice, prin excelenţă – de soţie, mamă a familiei, gospodină şi “Mamă a Naţiunii” – pe care societatea le acordă femeii bune, dar şi principalele ipostaze negative ale imaginii femeii, anume: femeia uşuratică, iubitoare de cochetărie, lux şi bârfă, femeia adulteră, femeia fatală şi modelul negativ de soţie, urmărind în acelaşi timp ceea ce societatea vremii consideră a fi defectele femeii.

În continuare vom analiza modul în care femeile sunt prezente în presa tabloidă, axându-mă pe tipologia care este prezentată în ziar, pe modelele pe care presa tabloidă le creează, artficiile care conturează conceptul de femeie. Toate exemplele vor analizate atât în conţinut, cât şi din punct de vedere deontologie şi etic. Analiza deontologică a articolelor care prezintă ideea de femeie este necesară pentru a putea face diferenţa între obiectiv şi subiectiv, între corect şi denaturant.

Am ales acest subiect motivată fiind de prezenţa tot mai mare a imaginii femeii, a ceea ce reprezintă ea şi cadrul contextual în care este plasată. De interesant de urmărit sunt şi noile înţelesuri date termenului de “femeie”.

II. Scopul cercetării

Scopul acestei lucrări este de a ilustra reprezentările pe care societatea românească le construieşte despre femeie. După cum sugerează şi titlul imaginea femeii prezente în presă este unul dualist, oscilând de la a o considera, pe o parte, fiică a Evei, sursă a tuturor relelor, ispitelor, iar, pe de lată parte, urmaşă a Mariei, salvatoare a omenirii, angelică, obiect sacru, de adulat.

Lucrarea este structurată urmând aceeaşi schemă duală. Astfel că după o introducere care se referă la ceea ce discursul vremii numeşte “natura” femeii, adică: slăbiciune, supunere, afectivitate, şi inferioritate, în general, urmează cele două părţi descrise mai sus.

În cadrul construirii narativului despre femeii în presa tabloida este important de urmărit şi influenţa în gândire care este manifestată asupra cititorului cât şi comportamentul acestuia.