Managementul Instituțiilor mass-media

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Mass Media
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 35 în total
Cuvinte : 11800
Mărime: 47.78KB (arhivat)
Publicat de: Mia Negrea
Puncte necesare: 9
Proiectul a fost prezentat in cadrul cursului de Managementul institutiilor mass-media de la masterul cu acelasi nume de la FJSC.

Extras din proiect

1. Modelele manageriale în cadrul unor instituţii mass-media cunoscute

Modelul lui Mintzberg stipulează că, într-o organizaţie, managerul are trei tipuri de roluri: roluri interpersonale (este o figură reprezentativă, un lider şi acţionează ca legătură între structurile de conducere şi angajaţi), roluri informaţionale (este monitor, difuzor şi purtător de cuvânt) şi roluri decizionale (este antreprenor, factor de soluţionare a conflictelor, factor de alocare a resurselor şi negociator).

În cele ce urmează, vom aplica modelul lui Mintzberg publicaţiei sportive Gazeta Sporturilor şi redactorului-şef al cotidianului, Cătălin Tolontan, care manageriază activitatea redacţională.

Cătălin Tolontan îndeplineşte corespunzător rolurile interpersonale specifice unui manager: este o figură reprezentativă (are o vizibilitate accentuată în mass-media, deopotrivă în presa tipărită şi în audiovizual, şi-a construit, de-a lungul celor douăzeci de ani de carieră, imaginea unui analist pertinent, comparabilă cu cea a lui Cristian Tudor Popescu, este respectat de către breasla jurnaliştilor sportivi şi, în general, de către toţi cei care lucrează în mass-media şi este apreciat de public; totodată, este recunoscut ca un manager autoritar, care nu acceptă greşelile, sancţionându-le prompt, iar acest aspect l-am observat în redacţie, fiind în trecut colaborator al Gazetei Sporturilor), este un lider (este recunoscut ca atare de către angajaţii diverselor departamente şi de către şefii de departament, el stabileşte strategia redacţională şi politica editorială, el decide publicarea sau nepublicarea anumitor articole şi paginile în care se vor publica diversele materiale) şi acţionează ca punte de legătură între directorul cotidianului, Ovidiu Ioaniţoaia, şi angajaţii departamentelor ,,Fotbal intern”, ,,Fotbal extern”, ,,Reporteri speciali” etc. El se ocupă de materializarea viziunii pe care creatorul acestei echipe de jurnalişti, Ovidiu Ioaniţoaia, doreşte să o pună în practică.

Rolurile informaţionale pe care le îndeplineşte Cătălin Tolontan sunt, după cum am afirmat mai sus, cele de: monitor, difuzor şi purtător de cuvânt. Redactorul-şef al Gazetei Sporturilor monitorizează deosebit de atent publicaţia, prin rapoarte, cifre de tiraj ale cotidianului, precum şi ale ziarului concurent, ProSport, analize, feedback primit de la public (prin comentarii la articole şi prin e-mail-uri primite pe adresa redacţiei), prin informaţii privitoare la schimbările pieţei etc.

Cătălin Tolontan are un rol deosebit în difuzarea informaţiilor. Ca manager, el este asaltat zilnic de informaţii de tip factual (ex.: corect sau incorect) şi de valoare (care ţin de preferinţe). Prin accesul la informaţiile de valoare, redactorul-şef al Gazetei Sporturilor orientează subordonaţii în luarea deciziilor.

Ca purtător de cuvânt al publicaţiei pe care o conduce, Cătălin Tolontan reprezintă în mass-media punctul de vedere al Gazetei Sporturilor. Un exemplu de reacţie a lui Cătălin Tolontan la un atac din exterior (chiar dacă din interiorul aceluiaşi trust) la adresa unor jurnalişti ai Gazetei Sporturilor s-a petrecut atunci când, într-o emisiune ,,În gura presei”, moderatorul Mircea Badea i-a ironizat pe redactorii Cristian Otopeanu şi Andrei Crăiţoiu pentru una dintre producţiile acestora, care a fost postată pe site-ul Gazetei Sporturilor. Tolontan a oferit un răspuns la ironiile lui Badea, care a sugerat că respectivii jurnalişti sunt lipsiţi de profesionalism, pe blogul său, tolo.ro, intitulând postul pe care l-a scris legat de acest subiect ,,Mircea Badea a avut dreptate!”. Cătălin Tolontan şi-a asumat responsabilitatea pentru eşecul producţiei, afirmând că proiectul respectiv se afla la început şi că erau necesare numeroase ajustări şi căpătarea unei anumite experienţe pentru realizarea unor producţii de calitate.

Ca factor de decizie în cadrul publicaţiei, Cătălin Tolontan a fost artizanul nenumăratelor schimbări din cadrul organizaţiei (plecarea redactorului Eduard Zelgin, din motive nu profesionale, ci comportamentale, este un exemplu; aducerea redactorului-şef al departamentului de sport al Realităţii TV, Cristian Zagaradniuc, pe postul de şef al departamentului online al Gazetei Sporturilor a fost o decizie care i-a aparţinut lui Cătălin Tolontan etc.).

Ca factor de soluţionare a conflictelor, Cătălin Tolontan a fost întotdeauna de părere că micile neînţelegeri nu trebuie să afecteze realizarea materialelor în condiţii de maximă calitate, iar dacă doi angajaţi care au o relaţie deteriorată sunt desemnaţi să producă împreună un material, aceştia sunt obligaţi să se achite cu succes de sarcină, indiferent de disensiunile dintre ei.

Cătălin Tolontan se ocupă de achiziţionarea resurselor necesare pentru realizarea anumitor proiecte ale Gazetei Sporturilor, prin urmare îndeplineşte şi funcţia de alocare a resurselor. El este şi responsabil, în mod direct, de editarea publicaţiei, prin societatea al cărei director general este, Convergent Media.

Bibliografie

Vlăsceanu, Lazăr, Zamfir, Cătălin, 1998, Dicţionar de sociologie, editura Babel, Bucureşti

Moldoveanu, George, revista Administraţie şi Management Public, nr.2/2004,

articolul ,,Scanarea mediului organizaţional”

Marinescu, Paul, Managementul instituţiilor publice, 2003, editura Universităţii, Bucureşti,

Roşca, Luminiţa, 2005, lucrarea Textul jurnalistic, în Manual de jurnalism, vol. 1, coord. Mihai Coman, editura Polirom, Iaşi

Kientz, Albert, 1971, Pour analyser les medias. L’analyse de contenu, editura Maison Mame, Paris

Nicolescu O., Verboncu I., 1999, Management, ed. a III - a, editura Economică, Bucureşti

Hofstede, Geert, 1996, Managementul structurilor multiculturale, editura Economică, Bucureşti

Schein, Edgar, 2004, Organizational Culture and Leadership, editura Jossey Bass Publishers, San Francisco

Levinson, Jay Conrad, 1999, Mastering Guerrilla Marketing, editura Houghton Mifflin Company, Boston

Niculescu, Maria, Lavalette, Georges, 1999, Strategii de creştere, editura Economică, Bucureşti

Zlate, M., 2000, Introducere în psihologie, editura Polirom, Iaşi

Boudon, Raymond şi colab., 1996, Dicţionar de sociologie, editura Univers, Bucureşti

Engelhoff, William G., Sen, Falguni, 1992, An Information-Processing Model for

Crisis Management, în Management Communication Quarterly, vol. 5, nr. 4

Pauchant, Thierry, Mitroff, Ian, 1992, Transforming the Crisis-Prone Organization, editura Jossey Bass Publishers, San Francisco

Preview document

Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 1
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 2
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 3
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 4
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 5
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 6
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 7
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 8
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 9
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 10
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 11
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 12
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 13
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 14
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 15
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 16
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 17
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 18
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 19
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 20
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 21
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 22
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 23
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 24
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 25
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 26
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 27
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 28
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 29
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 30
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 31
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 32
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 33
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 34
Managementul Instituțiilor mass-media - Pagina 35

Conținut arhivă zip

  • Managementul Institutiilor Mass-Media.doc

Alții au mai descărcat și

Strategii de management în mass-media

CONCURENTA Concurenta trebuie stabilita in functie de formatul pe care il va aborda in viitor organizatia mass-media. In functie de amplitudinea...

Societatea română de televiziune - serviciu public

Televiziunea Română (sau oficial denumită Societatea Română de Televiziune - SRTV) reprezintă televiziunea publică din România, care îşi difuzează...

Comunicarea audio vizuală

Televiziunea este mijlocul de comunicare de masa cu cel mai mare impact asupra societatii. Tehnic vorbind, este definita ca un procedeu de...

Strategii promoționale ale trustului de presă

In ansamblu, piata mass-media este una deosebit de variata, profitabila si complexa. Se trece la nasterea unei cereri de produse mass-media cu...

Biserica și Mass Media

Traim într-o lume controversata unde valorile principale si etice ale unei societati se rasfrâng asupra populatiei. Biserica si mass-media...

Genurile Presei

3.GENURILE PRESEI DEF: Genurile presei este un proces cultural de lunga durata care acunoscut in ultima vreme o dezvoltare fara precedent datorita...

Te-ar putea interesa și

Campania de Televiziune

Introducere Am ales aceasta lucrare de diploma pentru ca nu exista, în literatura româna de specialitate, carti care sa descrie etapele si...

Comunicarea cu societatea civilă

ARGUMENT ,,Pentru a da o existenţă publică unei activităţi, unei idei sau unui produs, nu este suficient doar ca aceste elemente să existe,...

Istoria unei publicații locale - ediție specială de Oltenia

Introducere Integrarea României în Uniunea Europeana a deschis noi orizonturi în toate domeniile vietii, pe plan social, politic si cultural....

Implementarea Standardelor ISO 9001 în Primăria Sectorului 2

CAPITOLUL I NECESITATEA ADOPTĂRII STANDARDELOR ISO 9000 1.1 NECESITATEA IMPLEMENTĂRII STANDARDELOR ISO ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE În condiţiile...

Presa Locală a Comunității Românești din Italia

INTRODUCERE și ARGUMENT Datorită diversităţii şi complexităţii a problematicii presei românești şi în special a presei din diaspora alegerea unei...

Raportul Firmei de Relații Publice cu mass-media

1.CONCEPTUL DE RELATII PUBLICE SI COORDONATELE DOMENIULUI 1.1. COMUNICAREA SI SPATIUL RELATIILOR PUBLICE Comunicare reprezinta înstiintare,...

Strategii de management în mass-media

CONCURENTA Concurenta trebuie stabilita in functie de formatul pe care il va aborda in viitor organizatia mass-media. In functie de amplitudinea...

Managementul Public European

Introducere Managementul public european Managementul public se dezvoltă ca domeniu distinctiv al ştiinţei pornind de la elementele sale...

Ai nevoie de altceva?