Introducere Capitolul I Ce reprezinta fenomenul de violenta 4 6 1.1. Definitie si concept. Precizari terminologice 6 1.2. Modele si teorii explicative ale fenomenului de violenta - Modelul biologic bazat pe notiunea de instinct - Modelul psihologic bazat pe notiunea de frustrare (raportul frustrare-agresivitate) - Modelul socio-cultural al comportamentului agresiv 14 15 16 17 1.3. Diverse tipologii ale violentei si agresivitatii 18 1.4. Surse de influenta ale agresivitatii 23 Capitolul II Mass-media – sursa de influentare a violentei si agresivitatii 25 2.1. Teoria învatarii sociale 27 2.2. Teoria catharsisului 29 2.3. Teoria amplificarii deviantei - Agresivitatea si violenta – fenomene particulare ale comportamentului deviant - Amplificarea deviantei 31 31 32 Capitolul III Senzationalul si influenta mediatica 34 3.1. Definirea senzationalului în presa scrisa - Violenta, o „moneda tocita” de ziare - Metodologie - Obiectivele analizei - Ipoteze de lucru - Constatari principale - Concluzii 34 36 36 36 36 37 38 . - Caracterul evident comercial si senzational al unor publicatii sau programe TV 40 3.2. Efectele sociale ale consumului de presa scrisa - Efectele mass-media - Relatia media-societate - Relatia functionala media-societate - Resurse mediatice în plan actional 42 42 43 44 45 Capitolul IV Reflectarea în presa scrisa a fenomenului de violenta si agresivitate 51 4.1. Analiza de continut a titlurilor publicatiilor periodice : - Metodologie - Obiectivele analizei - Ipoteze de lucru - Constatari principale - Concluzii Ziua – între adevar si informatie Evenimentul zilei – între necesar si senzational National – între senzatie si adevar 51 4.2. Analiza de continut privind relatia între violenta/agresivitate si cotidianele analizate 63 Capitolul V Combaterea si prevenirea fenomenului de violenta 69 5.1. Combaterea si prevenirea fenomenului de violenta din perspectiva institutiilor implicate - Reglementari legislative - Reglementari deontologice - Propuneri 69 71 73 76 Concluzii 78 Bibliografie 80 Anexe 82
INTRODUCERE Violenta si agresivitatea reprezinta fenomene sociale complexe, ale caror modalitati de manifestare, consecinte sociale si moduri de solutionare intereseaza atât factorii institutionalizati de control social cât si opinia publica. Violenta si agresivitatea sunt fenomene care se completeaza si care genereaza o serie de consecinte negative si distructive asupra structurii si stabilitatii sociale si provoaca stari demoralizatoare si de insecuritate la nivelul grupurilor si indivizilor. Desi cauzele violentei sunt diversificate, studiile si cercetarile întreprinse pe aceasta tema releva ca – sursele – sunt alimentate de perpetuarea unor structuri economice, politice si sociale deficitare care sunt incapabile sa atenueze, în anumite momente dificultatile economice, inflatia, saracia si somajul, inegalitatile si inechitatile între indivizi si grupuri sociale. Violenta, în virtutea desfasurarii sale spectaculoase, beneficiaza din partea mass-mediei de o extindere la scara sociala extrem de larga. Expunerea prelungita la violenta prin mass-media poate sa aiba efecte cumulative directe asupra tinerilor si asupra lumii adulte si un efect pe termen lung din ce în ce mai nociv asupra valorilor general admise de societate. Considerând ca fenomenul violentei în România are o determinare multicauzala, lucrarea de fata îsi propune o inventariere a principalelor aspecte teoretice, metodologice si practice legate de specificul si particularitatile acestui fenomen în conditiile societatii noastre. Lucrarea este structurata pe capitole, cinci la numar, acestea având dupa caz, mai multe sau mai putine subcapitole. Într-o prima parte a lucrarii sunt prezentate unele perspective teoretice si modele conceptuale privind fenomenul de violenta, accentul fiind pus pe însasi definitia de violenta (concept si structura), formele de manifestare si sursele de influentare. În capitolul al doilea, sunt expuse principalele teorii explicative ale impactului realizat de proliferarea voilentei in mass-media. În capitolul al treilea, pornind de la definirea senzationalului, prezentam – într-o preancheta ce precede analiza proriu-zisa din capitolul IV – maniera în care presa scrisa “uzeaza” de diverse stiri despre violenta, exploatând în acest fel slabiciunea publicului românesc pentru senzational. În al patrulea capitol – care reprezinta si baza practica a acestei lucrari – am realizat analize pe „orizontala” si pe „verticala” ale diferitelor articole selectionate din cotidienele alese, respectiv, Ziua, Evenimentul Zilei si National. Capitolul al cincilea prezinta controlul si prevenirea violentei si evident opinii proprii despre tratamentul si combaterea fenomenului. CAPITOLUL I CE REPREZINTA FENOMENUL DE VIOLENTA 1.1. DEFINITIE SI CONCEPT. PRECIZARI TERMINOLOGICE. Evolutia societatii contemporane, evidentiaza faptul ca, în pofida intensificarii interventiilor statului, justitiei si administratiei în actiunea de prevenire si combatere a delicventei si criminalitatii, asistam la o extensie a actelor de violenta si agresivitate, îndreptate împotriva persoanelor, patrimoniului public sau privat. În România de azi, fenomenul de violenta reprezinta o problema sociala complexa, ale carei modalitati de manifestare, consecinte sociale si moduri de solutionare intereseaza atât factorii institutionalizati de control social cât si opinia publica. Este important de remarcat si faptul ca inegalitatile sociale dintre indivizi si grupurile sociale, crizele economice, inflatia, saracia, somajul genereaza stari conflictuale si tensiuni sociale.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
