Phi și phi - Proportia divină

Proiect
10/10 (2 voturi)
Domeniu: Matematică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 1167
Mărime: 300.84KB (arhivat)
Publicat de: Theodor Marginean
Puncte necesare: 7

Extras din proiect

Despre numãrul de aur (Phi si phi)

Sã începem cu o problemã de esteticã. Sã considerãm un segment de dreaptã. Care este cea mai „plãcutã” împãrtire a acestui segment în douã pãrti ? Unii ar spune cã în douã jumãtãti, altii ar spune cã în proportie de 3:1

Grecii antici au gãsit un rãspuns pe care ei îl considerau corect (teoreticienii îl numesc „simetrie dinamicã”). Dacã pãrtii stângi a segmentului îi atribuim lungimea u=1, atunci partea dreaptã va avea o lungime v=0,618… Despre un segment partitionat astfel spunem cã este împãrtit în Sectiunea (sau Proportia, Diviziunea) de aur (divinã).

Care este justificatia pentru înzestrarea acestei proportii particulare cu un asemenea statut aparte ? Ideea este cã lungimea u reprezintã aceeasi parte din tot segmentul (u+v) cât reprezintã lungimea v din partea u. Cu alte cuvinte :

Dacã notãm $=u/v, vom rezolva ecuatia pentru $, observand cã :

Rãdãcina pozitivã a ecuatiei, care se poate scrie

$2 - $ - 1 = 0

este :

o constantã care este numitã Numãrul de aur sau Proportia divinã.

Preview document

Phi și phi - Proportia divină - Pagina 1
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 2
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 3
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 4
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 5
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 6
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 7
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 8
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 9
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 10
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 11
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 12
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 13
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 14
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 15
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 16
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 17
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 18
Phi și phi - Proportia divină - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Phi si phi - Proportia divina.doc

Alții au mai descărcat și

Rapoarte. proporții

Unitatea de invatamant: Scoala cu clasele I-VIII Borosoaia Data: 5.01.2010 Clasa:a VI-a A Profesor: Disciplina: matematica-algebra Unitatea...

Probabilități

CAPITOLUL 1 NOTIUNI FUNDAMENTALE ALE TEORIEI PROBABILITATILOR 1.1 Experienta. Proba. Eveniment Orice disciplina foloseste pentru obiectul ei...

Plan de lecție clasa a XII a - proprietăți ale legilor de compoziție - comutativitate . asociativitate

Liceul : Grup Scolar Industrial Construtii de Masini Dacia Clasa :a XII-a E Data : 6.10.2008 Propunator : profesor Disciplina:...

Ecuații Diferențiale Ordinare de Ordinul Întâi Integrabile prin Cuadraturi

O ecuaţie diferenţială ordinară de ordinul întâi sub formă normală se prezintă printr-o egalitate de forma: , (1) unde este funcţia necunoscută...

Matematici Speciale

Tema de casă nr.1 1. Funcţii şi formule trigonometrice 2. Formule de derivare 3. Formule de integrare Temă de casă nr.2 1. Să se determine...

Sisteme Dinamice

CAPITOLUL I SISTEME DINAMICE LINIARE 1.1 Reprezentarea in spatiul stãrilor 1.1.1 Sisteme dinamice liniare continue Un sistem (dinamic) liniar...

Progresii Aritmetice și Geometrice

1.DEFINITIA PROGRESIEI ARITMETICE Un sir de numere (A1 ,A2 ,… ,An ; n>=1) in care fiecare termen incepand cu al doilea ,se obtine din cel...

Te-ar putea interesa și

Matematică sau artă - Numărul de aur

Traim inconjurati de numere zi de zi. Am putea crede ca Dumnezeu a cladit imensul univers prin prisma acestora. Pretutindeni, inevitabil, numerele...

Phi și phi- proporția divină

Despre numãrul de aur (Phi si phi) Sã începem cu o problemã de esteticã. Sã considerãm un segment de dreaptã. Care este cea mai „plãcutã”...

Structuri Geodezice

GLOSAR POLIEDRU – din greacă POLYHEDRON, POLY – (mai) multe, HEDRON – faţă (suprafaţă plană), corp mărginit de mai multe suprafeţe plane;...

Comunicarea prin simboluri - studiu de caz codul lui Da Vinci

Pentru Saussure, simbolul este rezultatul uniunii semnificantului cu semnificatul, altfel spus, a formei expresiei şi a formei conţinutului. (Tran,...

Ai nevoie de altceva?