Broșă pentru prelucrarea unui alezaj cilindric

Capitolul 1. Introducere;

Capitolul 1.1 Notiuni generale privind prelucrarea prin borsare;

Brosarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane sau profilate, exterioare sau interioare de o calitate corepunzatoare operatiilor de finisare. Prelucrarea se realizeaza dintr-o singura trecere, scula executand miscarea principal de aschiere, miscarea de avans nemaifiind necesara datorita constructiei sculei (suprainaltarea dintilor). Brosa este o scula cu mai multi dinti asezati la distant de un pas P unul fata de celalalt, taisurile dintilor fiind dispuse in trepte, doi dinti succesivi diferind intre ei prin suprainaltarea pe dinte az (constanta az reprezinta, in acelasi timp, avansul de patrundere). Prin constructia sculei se elimina toate miscarile de aprpiere si retragere rapida, de pozitionare, prcum si celelalte necesare generarii, prelucrarea unei suprafete prin brosare realizandu-se dintr-o singura trecere printr-o perioada de timp foarte scurta, ceea ce corespunde unei productivitati ridicate a operatiei.

Dupa forma directoarei suprafeteigenerate, miscarea principala poate fi :

- rectilinie, directia de miscare relatia a brosei fata de piesa fiind corespunzatoare tragerii sau a impingerii;

- circulara, prin care se obtine suprafete de revolutie sau riglate, pentru generarea intregii suprafete fiind necesara si o miscare de avans pe directia lungimii piesei;

- elicoidala, prin care se obtin suprafete elicoidale, miscarea relative dintre piesa si scula rezultand din combinarea miscarii rectilinii cu cea de rotatie

Dupa felul suprafetelor prelucrate si din punct de vedere al modului de asigurare a stabilitatii diectiei de brosare, opratia de brosare poate fi :

- libera, pelucrarea realizandu-se fara o ghidare a sculei printr-un organ al masinii

- ghidata, in cazul prelucrariiunor suprfafete deschise si nesimetrice.

Din punct de vedrere al schemei de aschiere, procedeul de brosare poate fi :

- dupa profil, caz in care taisurile dintilor au un profil asemanator cu cel final;

- prin generare, caz in care taisurile dintilor au un rofil asemanator cu c initial, latimea aschiei este mare iar grosimea aschiei este mica;

- proresiva, la care taisurile sunt fragmentate alternative, ceea ce micsoreaza latimea aschiilor si permite marirea grosimii lor.

Fig 1 , Cinematica brosei.

Capitolul1.2 Clasificarea broselor;

Clasificarea broselor se face, in general, dupa urmatoarele criterii:

- dupa felul suprafetei prelucrate : pentru suprafete interioare si exterioare;

- dupa solicitarea la care sunt supuse : de tractiune si de presare;

- dupa felul prelucrarii : de aschiere si de netezire;

- dupa tipul profilului prelucrat : pentru gauri, pentru caneluri, pentru canale de pana si combinate. Cele mai des foloste brose sunt cele pentru brosarea libera a suprafetelor interioare si care lucreazaprin tragere. Se remarca faptul ca prin constructive, brosele sunt scule foarte lungi si zvelte, motiv pentru care, executia, tratamentul termic si si intretinerea lor conduc la preturi de cost ridicate, fapt ce justifica utilizarea lor in cazul productiei de serie mare.

Parametrii geometrici si caracteristicile dintilor schietori sunt:

- pasul dintilor p care se realizeaza neuniform pe grupe de cate 3-5 dinti in scopul eliminarii vibratiilor;

- grosimea dintelui s;

- intaltimea dinteli h;

- suprainaltarea az, prezentata la dintii aschietori;

- unghiul de degajare ɣ a , ales corespunzator materialului de prelucrat si impus de conditii optime de aschiere;

- unghiul de asezare αa , care pentru dintii aschietori are valori mici (1 3˚) - impuse de evitarea pericolului de decalibrare a brosei dupa reascutiri repetate, iar pentru dintii de calibrare are valori si mai mici αa = 0˚ 30’