Prelucrarea prin Strunjire

Acestă lucrare are rolul de a prezenta succint principalele recomandări elaborate de experţii în domeniu privind pregătirea forţei de muncă calificată în conformitate cu cerinţele standardelor europene. Acestea presupun participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, agenţi economici.

Scopul acestei lucrări poate fi sintetizat în următoarele direcţii:

- lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea compeţentelor cheie: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea responsabilităţilor;

- dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor pentru formarea profesională în calificarea de strungar;

- promovarea valorilor democratice , care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise;

- stimularea interesului pentru instruirea tehnică, în profil şi în meserie;

- orientarea instruirii tehnice şi tehnologice către latura aplicativ – formativă a acesteia;

- formarea şi dezvoltarea armonioasă a personalităţii tinerilor, în deplin consens cu interesele şi aspiraţiile lor prezente şi de perspectivă.

Capitolul I – obiectul şi definiţia strunjirii

Pentru executarea pieselor de maşini, adică pentru realizarea formei şi dimensiunilor prescrise prin desenarea de execuţie, semifabricatele obţinute la turnătorie, la laminare, în forjă sau în atelierul de sudură suferă o serie de transformări, numite prelucrări. La turnarea şi la forjarea pieselor se prevăd adaosuri de prelucrare care apoi sunt îndepărtate prin aşchiere, pentru a se obţine piesa cu forma, dimensiunile şi calitatea suprafeţelor prevăzute în desene.

Procesele de prelucrare prin aşchiere a unei piese sunt:

- Strunjirea – se realizează prin combinarea mişcării principale de rotaţie executată, de semifabricat cu mişcarea de avans rectilinie sau curbilinie realizată de sculă;

- Rabotarea – procedeul de prelucrare prin aşchiere la care mişcarea principală (rectilinie) este executată de către semifabricat sau sculă în plan orizontal;

- Mortezarea – mişcarea principală (rectilinei alternativă) este executată în plan vertical de către sculă, iar mişcarea în avans (intermitentă) de către semifabricatul prins pe masa maşinii;

- Frezarea – se realizează cu ajutorul unor scule numite freze prevăzute cu mai mulţi dinţi aşchietori, repartizaţi pe suprafaţa cilindrică sau frontală a sculei;

- Rectificarea – operaţia de aşchiere a pieselor metalice, cu ajutorul corpurilor abrazive, în scopul obţinerii unor suprafeţe foarte netede sau a unor dimensiuni foarte precise;

- Găurirea – operaţia prin care se realizează în piesele de prelucrat găuri străpunse sau înfundate prin burghiere, strunjire, alezare etc., după felul maşinii, sculei şi mişcărilor folosite, ca şi după mărimea adaosului de prelucrare;

- Adâncirea (zencuirea) – realizează prelucrarea suprafeţelor frontale ale găurilor pe o anumită adâncime;

- Alezarea – operaţia prin care se obţine suprafaţa cilindrică a găurii, cu o precizie mai mare a dimensiunii diametrale şi cilindricităţii, cu o netezime superioară;

- Broşarea – este executată de o sculă prevăzută cu un număr mare de dinţi, care detaşează metalul prin atac succesiv, în cursul unei singure mişcări relative faţă de semifabricat.

Strunjirea este procedeul de prelucrare a metalelor prin aşchiere, în care îndepărtarea aşchiei de pe piesa care se prelucrează se face in mod continuu cu ajutorul unui cuţit, care se deplasează liniar, piesa având o mişcare de rotaţie.

În funcţie de felul şi poziţia suprafeţei piesei care se prelucrează, se pot executa următoarele operaţii:

- strunjirea suprafeţelor cilindrice exterioare de-a lungul axei de rotaţie a piesei;

- strunjirea suprafeţelor exterioare si interioare plane, in direcţie perpendiculară faţă de axa de rotaţie a piesei;

- strunjirea suprafeţelor exterioare conice sau profilate.

În afară de acestea, la strung se mai execută tăierea filetului exterior sau interior cu cuţitul sau cu scule de filetare (tarozi si filiere), găurirea, centruirea, teşirea, alezarea etc.

Cu ajutorul unor dispositive special, se pot executa la strung şi frezarea pieselor, frezarea roţilor dinţare, rectificarea exterioară a suprafeţei cilindrice, rectificarea suprafeţelor conice şi plane etc.

Din aceasta rezultă că prelucrarea prin aşchiere la strung are caracter universal.

Datorită posibilităţilor multiple de prelucrare pe care le oferă strungurile, ele reprezintă cea mai importantă şi mai răspândită maşină-unealtă.

Într-adevăr cercetându-se utilajul înterprinderilor constructoare de maşini, se constată că strungurile reprezintă între 50% şi 80% din totalul utilajelor acestor înteprinderi.