Stres și riscuri psihosociale - identificare și măsuri de prevenire

1. INTRODUCERE

Societatea moderna ne ofera foarte multe avantaje, lucruri de care nu ne putem lipsi, insa tot ea ne ofera foarte multe surse de stres, care mai devreme sau mai tarziu isi vor arata efectele negative, transformandu-ne in "persoane stresate".

Stresul reprezinta o problema de sanatate majora la locul de munca. Stresul cronic este stresul acumulat o perioada indelungata de timp , poate duce la epuizare fizica si psihica, dupa o perioada in care ai lucrat in exces sau ai dus la indeplinire activitati profesionale intense. Aceasta este o problema care afecteaza orice nivel, de la secretariat pana la conducere.Orice informatie, orice stimul declanseaza in fiecare dintre noi o reactie.Ansamblul acestor reactii constituie un raspuns de adaptare al carui scop este sa ne mentina echilibrul mintal in functie de evenimentele traite.

Stresul este o reactie nespecifica a individului expus actiunii unor factori disturbatori. Se produce la nivel fiziologic, psihologic si comportamental, prin urmare, antreneaza ansamblul functional al unei persoane.

Cea mai buna definitie ii apartine lui Hans Selye: “ stresul este raspunsul nespecific pe care il da corpul la orici solicitare la care este supus.”

O solicitare a corpului antreneaza intotdeauna doua efecte:

1. unul ‘specific’, adica propriu ei insesi. De exemplu, un medicament actioneaza in functie de principiul lui active: un antalgic calmeaza durerea, un antibiotic combate infectia.

2. altul ‘nespecific’ corespunzand reactiei corpului independent de efectul propriu al agentului active, adica un raspuns pe care organismul il da in prezenta a numerosi stimuli diferiti.

Stresul adauga savoare, provocare si sansa vietii noastre. Totusi, prea mult stres poate afecta serios starea nostra de bine, fizic si psihic. O provocare majora in viata noastra actuala dominata de stres este cum sa facem din stres un prieten si nu un dusman.

In timpul unei situatii stresante, organismul semnalizeaza eliberarea unor hormoni de stres. Aceste substante chimice declanseaza o serie de raspunsuri ale organismului care cresc nivelul energetic: nivelul glicemiei este mai ridicat, pulsul devine mai rapid si tensiunea arteriala creste. Muschii se incordeaza pentru actiune. Rezerva de sange este redirectionata catre extremitati pentru a ajuta organismul sa se adapteze situatiei date. Stresul ne insoteste permanent. El deriva din activitatea emotionala, cat si din activitatea fizica. Este unic si adaptat fiecarei persoane. Este atat de particular fiecaruia dintre noi, incat ceea ce unii considera relaxant, altii considera stresant. Spre exemplu, pentru o persoana aflata intr-un post de conducere care este permanent ocupata, o zi de pauza patrecuta pe plaja poate parea extrem de frustranta, neproductiva si suparatoare. Poate fi debusolat de faptul ca nu face nimic.

Prea mult stres emotional poate cauza boli organice, cum ar fi hipertensiunea arteriala, ulcer gastroduodenal sau boli cardiace. Stresul fizic sau derivat din munca este improbabil sa cauzeze astfel de probleme.

Cel mai important aspect este sa invatam cum va reactioneaza organismul la aceste solicitari. Cand stresul este prelungit sau foarte frustrant, poate deveni daunator, putand cauza distres sau stres negativ. Recunoasterea semnelor precoce de distres si apoi actionarea impotriva acestora poate avea o importanta majora in ceea ce priveste calitatea vietii si poate influenta speranta de viata.

2. Stresul la locul de munca

Stresul la locul de muncă este considerat pe plan internaţional, european si naţional o preocupare comună, atât pentru angajatori, cat si pentru lucrători. După ce au identificat necesitatea de a realiza acţiuni specifice comune legate de această problemă si anticipând consultarea Comisiei asupra stresului, partenerii sociali europeni au inclus acest subiect in programul de lucru al dialogului social 2003-2005.

Stresul are potenţialul de a afecta orice loc de muncă si orice lucrător, indiferent de mărimea companiei, domeniul de activitate, tipul de contract sau relaţiile de muncă. In practică, nu toate locurile de muncă si nu toţi lucrătorii sunt in mod necesar afectaţi.

Lupta împotriva stresului la locul de muncă poate duce la o eficacitate sporită si la ameliorarea sănătatii si securitatii la locul de muncă, cu beneficiile economice si sociale care decurg de aici pentru întreprinderi, lucrători si pentru societate in ansamblul său. In lupta împotriva problemelor cauzate de stresul la locul de muncă este important să se tina seama de diversitatea forţei de muncă.

Stresul ocupaţional apare atunci când lucrătorii percep că acestea nu pot face faţă în mod adecvat cu exigenţele pe ele sau cu ameninţări la locurile lor de muncă şi de circumstanţele în care ele sunt efectuate.

Stresul nu este o boală în sine, dar dacă este intens şi de durată, poate să conducă la apariţia unor probleme de sănătate mentală şi fizică.

Starea de presiune, poate să îmbunătăţească performanţele şi să aducă o anumită satisfacţie în muncă, prin atingerea obiectivelor urmărite. Dar atunci când solicitările şi presiunile depăşesc anumite limite, ele conduc la stres. Şi această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi, nici pentru întreprindere.

Stresul în muncă poate genera stări ca: depresie, anxietate, nervozitate, oboseală şi afecţiuni cardiace. În afară de acestea, stresul antrenează perturbări considerabile pe planul productivităţii, creativităţii şi competitivităţii. Fiecare dintre noi poate fi victima stresului legat de activitatea profesională, indiferent de domeniul de activitate sau de mărimea întreprinderii în care lucrăm.

Surse minore ale acestuia pot fi echipamente care nu functioneaza sau telefoane ce nu se opresc din sunat. Sursele majore pot fi volumul excesiv de munca, volumul prea mic de munca, prestarea unor activitati nedorite, teama de a-si pierde locul de munca sau teama unor posibile neintelegeri cu superiorii. De obicei, sursele majore de stres sunt cele care duc la epuizare, depresie si scaderea productivitatii muncii.

Stresul poate fi cauzat de diferiti agenti stresori atat la locul de munca cat si in afara acestuia. El poate avea diferite cauze si diferite forme de manifestare. Unele persoane se pot adapta mai bine la agentii stresori, altele mai putin, in functie de personalitate si circumstante.

Cei mai mulţi angajatori şi angajaţi consideră stresul ca fiind normal la locul de muncă. Sunt anumiţi angajaţi care resimt efectele stresului mult mai sever decât colegii lor, iar când efectele lui depăşesc rezistenta şi capacitatea de adaptare, angajaţii se imbolnăvesc şi au nevoie de concediu medical şi de tratamente medicale pentru a-şi reface sănătatea.

Suprasarcina profesionala consta intr-o cantitate disproportionata de informatii de verificat, problemele de rezolvat sau chiar decizii de luat; este unul dintre factorii de stres curenti.

La polul opus, subsarcina profesionala , somajul, o munca monotona si fara orizont reprezinta factorii de stres recunoscuti, mai ales cand exista un decalaj intre ambiitiile subiectului si profesia sa.

Organizatia Internationala a Muncii estimeaza faptul ca Stresul Ocupational provoaca o pierdere echivalenta cu 10% din Produsul Intern Brut al unei tari.

Stresul Ocupational este implicat in principalele cauze de deces: afectiuni cardiovasculare, cancer, afectiuni ale plamănilor, accidente, ciroza si sinucideri.

Comportamentul nesanatos al angajatilor provocat de incapacitatea acestora de a coopera cu situatiile stresante este cauza a 80% din decese la locul de munca.

Accidentele de munca sunt provocate, in 60-80% din cazuri, de Stresul Ocupational, printre ele fiind si cele care au produs mari catastrofe ecologice.