Tema proiectului de curs la disciplina T.C.N. Se dă planul de forme al unei nave având următoarele dimensiuni principale: LCWL=120.76 m;Lmax= m; Bmax=18.03 m; T=7.50 m; D=10.52 m. Scara 1:100. Se cer următoarele: • întocmirea calculului de carene drepte prin metoda trapezelor de integrare aproximativă, trasarea diagramei de carene drepte, graficul funcţiei Ax=g1(x) şi trasarea scării Bonjean; • întocmirea calculului de stabilitate la unghiuri mari de înclinare prin metoda Kîrlov-Dagnies de trasare a plutirilor şi Cebâşev de integrare şi trasare a diagramelor de stabilitate (diagrama stabilitatii statice, diagrama stabilitatii dinamice, diagrama polara a stabilitatii; • verificarea stabilităţii navei sub acţiunea vântului pe suprafaţa velică din longitudinalul planului de forme (criteriul de vânt) după R.N.R.; • pentru compartimentul maşini cuprins între cuplele teoretice 2 -5 şi considerate de categoria a III-a se vor efectua calculele de inundare. CAPITOLUL 1. ÎNTOCMIREA CALCULULUI DE CARENE DREPTE PRIN METODA TRAPEZELOR Calculul de carene drepte presupune calculul si trasarea diagramelor de variaţie pentru următoarele mărimi: a) mărimi ce se refera la plutirile drepte: Aw =aria suprafeţei plutirii drepte; XF= abscisa centrului geometric al plutirii drepte; IL = moment de inerţie al suprafeţei plutirii drepte calculat fata de axa centrala longitudinala de inerţie; IT = moment de inerţie al suprafeţei plutirii drepte calculat fata de axa centrala transversala de inerţie; CW= coeficient de fineţe al suprafeţei plutirii. b) mărimi ce se refera la cuplele teoretice: AX= aria suprafeţei cuplei teoretice. c) mărimi ce se refera la carena navei: V = volumul carenei; XB =abscisa centrului geometric al carenei; KB = cota centrului geometric al carenei; CB = coeficient de fineţe bloc al carenei; CLP = coeficient de fineţe longitudinal prismatic; CTP = coeficient de fineţe transversal prismatic; CVP = coeficient de fineţe vertical prismatic. Pentru a putea calcula si trasa graficele mărimilor de mai sus s-au extras următoarele semilatimi din planul de forme dat: cuple: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 p.0 -0.8 0.3 0.3 0.6 1.5 3.15 4.62 5.2 6.44 6.44 6.44 p.1 -1.1 0.45 1.12 2.89 4.5 6.35 7.58 8.32 8.7 8.7 8.7 p.2 -0.29 0.6 1.93 3.81 5.7 7.29 8.33 9 9 9 9 p.3 -2.13 0.7 2.53 4.7 6.6 7.9 8.8 9 9 9 9 p.4 -1.92 1.4 3.44 5.5 7.35 8.3 9 9 9 9 9 p.5 -2.2 2.1 4.38 6.32 7.84 8.7 9 9 9 9 9 p.6 0 4.9 5.32 7.05 8.3 8.87 9 9 9 9 9 cuple: 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 p.0 6.44 6.44 6.44 6.44 5.02 4.13 3.13 2.32 0.5 0 0 p.1 8.7 8.7 8.7 8.7 8.13 7.48 6.42 5 2.92 0.64 -1.8 p.2 9 9 9 9 9 8.29 7.36 5.88 3.83 1.47 -1.48 p.3 9 9 9 9 9 8.63 7.9 6.5 4.57 2.98 -1 p.4 9 9 9 9 9 8.84 8.12 6.89 5.02 2.4 -0.6 p.5 9 9 9 9 9 9 8.43 7.35 5.35 2.82 -0.22 p.6 9 9 9 9 9 9 8.69 7.6 5.86 3.26 0 a) Mărimi ce se refera la plutirile drepte 1.Aria suprafeţei plutirii drepte j Se calculează cu formula: Integrala reprezintă jumătate din aria suprafeţei plutirii drepte WjLj. Se fac următoarele ipoteze: - se împart lungimea navei în n intervale de lungime λ= LCWL/n, utilizând în acest scop cuplele teoretice i= din planul de forme; - toate trapezele elementare obţinute au înălţimea λ; - laturile paralele sau bazele trapezelor elementare sunt semilăţimile yi j , i= ale navei, măsurate în planurile cuplelor teoretice i= la nivelul plutirii drepte j. Valoarea aproximativă a integralei este dată de suma ariilor trapezelor elementare ce compun suprafaţa jumătăţii plutirii drepte. În aceste condiţii devine: [m2] unde j= Plutirea de plină încărcare CWL coincide cu plutirea 5 din planul de forme. Rezultatele obtinute sunt prezentat centralizat in tabelul de mai jos:
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
