Cuprins
- CUPRINS
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL 1. Genul Listeria. Specia Listeria monocytogenes 7
- 1.1.Genul Listeria, specia Listeria monocytogenes 7
- 1.2.Taxonomie 8
- 1.3.Morfologie 11
- 1.4.Conditii de cultivare si caractere culturale 12
- 1.5.Proprietati biochimice 15
- 1.6.Structura antigenica 17
- 1.7.Ecologie 19
- 1.8.Patogenitate 21
- CAPITOLUL 2. Listerioza umana de origine alimentara 31
- 2.1.Epidemii majore de listerioza umana de origine alimentara 31
- 2.2.Cazuri sporadice de listerioza umana de origine alimentara 37
- CAPITOLUL 3. Metode de izolare, identificare si determinare cantitativa a speciei Listeria monocytogenes în produsele alimentare de origine animala 40
- 3.1.Metode bacteriologice 40
- 3.1.1. Procedeul FDA 41
- 3.1.2. Procedeul USDA-FSIS 42
- 3.1.3. Procedeul USDA-NGFIS 43
- 3.1.4. Metodologia de izolare utilizata în tara noastra.. 44
- 3.1.5. Detectarea celulelor bacteriene Listeria afectate de diferiti factori stresanti la un nivel subletal 46
- 3.2.Metode biochimice 50
- 3.3.Metode imunochimice 51
- 3.4.Metode imunofizice 52
- 3.4.1. Testul Imuno-Latex 52
- 3.4.2. Flow-citometria 54
- 3.4.3. Imunocaptarea 54
- 3.5.Metode fizice 56
- 3.5.1. Impedansmetria 56
- 3.6.Metode de biologie moleculara 56
- 3.6.1. Hibridarea cu sonde nucleare 56
- CAPITOLUL 4. Incidenta speciei Listeria monocytogenes în UNELE PRODUSE ALIMENTARE 58
- CONCLUZII 69
- RECOMANDARI 70
- BIBLIOGRAFIE 72
Extras din proiect
INTRODUCERE
Listerioza este o maladie infectioasa, frecvent de origine alimentara, comuna omului si numeroaselor specii de animale (în particular rumegatoare), intalnita in special in tarile industializate.
Apare preferential la subiectii cu un sistem imunitar perturbat sau imatur, adica, la femeile insarcinate, la nou nascuti, la persoanele in varsta si la pacientii imunodeprimati ca urmare a unei afectiuni sau a unui tratament imunosupresor. Aceasta infectie se traduce prin forme invazive : bacteriemie/septicemie si infectii ale sistemului nervos central la noul nascut si la adult iar la femeia insarcinata prin avort.
Incidenta este scazuta mai putin de 4 cazuri la un million de locuitori in 2000, caracterizata printr-o mortalitate crescuta de 20-30% cu exceptia femeilor insarcinate si 40% de cazuri raman cu sechele neurologice. Mai recent in unele tari au fost descrise gastro-enterite datorate speciei Listeria monocytogenes.
În unele tari ca Australia, listerioza este numita “boala învârtirii in cerc” (circling disease).
Pentru prima data listerioza a fost decrisa la om în 1929 de catre Nyfeldt. În tara noastra primul caz de listerioza la om a fost descris de Rosca si col. în 1960, iar la animale primele cazuri au fost descrise în perioada 1956-1958 la bovine, ovine, porci, boboci de rata si pastravi.
Boala este mai cunoscuta si mai studiata în SUA, Canada, Franta, Germania si Elvetia, tari în care frecvent cauza este reprezentata de alimente contaminate cu bacteria Listeria monocytogenes.
În perioada 1929-1950 numarul cazurilor de listerioza la om a fost de 70, în perioada 1950-1972 numarul cazurilor de listerioza a crescut ajungând la 5000.
O crestere semnificativa a incedentei acestei boli s-a realizat dupa anul 1980, odata cu aparitia episoadelor de origine alimentara.
CAPITOLUL 1
GENUL LISTERIA. SPECIA LISTERIA MONOCYTOGENES
1.1. GENUL LISTERIA
SPECIA LISTERIA MONOCYTOGENES
Descrierea pentru prima data a unei boli produsa de un bacil Gram-pozitiv si care se presupune a fi fost listerioza s-a realizat în 1891. Totusi, descrierea completa a Listeriei monocytogenes s-a realizat în lucrarile publicate de Murray, Webb si Swann în anul 1926, cand inoculata intravenos la iepuri a determinat cresterea monocitelor motiv pentru care a fost denumita Bacterium monocytogenes. În 1927, Pirie publica cercetarile sale facute în Africa de Sud cu privire la o epizootie la unele animale de stepa, epizootie produsa de un bacil Gram-pozitiv, mobil care prin inoculare la diverse animale de laborator determina focare necrotice hepatice, numindu-l astfel Listeria hepatolytica. Prin compararea datelor obtinute de Pirie, Murray si col. sai, agentului cauzal respectiv i s-a dat numele de Listerella monocytogenes. În 1940 se propune de catre Pirie schimbarea denumirii în Listeria monocytogenes, denumire valabila si astazi.
Dupa ce a fost descrisa la om în 1929 de catre Nyfeldt, boala a fost diagnosticata la mai multe specii de animale domestice cum ar fi: capra, oaie, vaca, iepure de casa, cal, gaina, curcan, gâsca, la animale salbatice ca: soarece, sobolan si iepure de câmp si la animale acvatice.
1.2.TAXONOMIE
Pozitia taxonomica a Listeria monocytogenes nu este înca precizata, ea fiind inclusa în genul Listeria, gen care nu este încadrat pâna în prezent într-o anumita familie. Genul Listeria face parte din grupa bacililor Gram-pozitivi, asporogeni.
În acest gen sunt incluse 8 specii:
-Listeria monocytogenes
-Listeria ivanovii
-Listeria innocua
-Listeria welshimeri
-Listeria seeligeri
-Listeria grayi
-Listeria murrayi
-Listeria denitrificans.
Comitetul International de Sistematica Bacteriana-Subcomitetul de Taxonomie pentru Listeria, în 1992, la Copenhaga, a stabilit pentru genul Listeria 6 specii si 2 subspecii:
-Listeria monocytogenes
-Listeria innocua
-Listeria ivanovii cu doua subspecii:-ivanovii
-londoniensis
-Listeria seeligeri
-Listeria welshimeri
-Listeria grayi.
În editia a-9-a din 1994 a “Bergey’s Manual of Determinated Bacteriology”, sunt incluse 7 specii:
-Listeria monocytogenes
-Listeria innocua
-Listeria ivanovii
-Listeria seeligeri
-Listeria welshimeri
Preview document
Conținut arhivă zip
- Evidentierea Speciei Listeria Monocytogenes in unele Produse Alimentare.doc