INTRODUCERE 5 CAPITOLUL I. CARACTERISTICI ALE PATOLOGIEI SISTEMULUI NERVOS CENTRAL ( S.N.C.) 7 I.1 Ischiemia cerebrala acuta tranzitorie 7 I.2 Infarctul cerebral 7 I.3 Embolia cerebrala 7 I.4 Hemoragia intracerebrala si intraventriculara 8 I.5 Hemoragia subarahnoidiana 8 I.6 Anatomia si fiziologia sistemului nervos central 8 I.7 .Patologia sistemului nervos central 9 CAPITOLUL II. NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL (A.V.C) 11 II.1 Generatitati privind accidentul vascular cerebral 11 II.2 Cauze implicate in accidentul vascular cerebral 12 II.3 Principalii factori de risc in accidentul vascular cerebral 13 II.4 Simptomele accidentului vascular cerebral 14 II.5 Tratamentul in accidentul vascular cerebral 15 II.6 Profilaxia accidentului vascular cerebral 17 II.7 Reabilitarea in accidentul vascular cerebral 18 CAPITOLUL III. CARACTERISTICI ALE TERAPIEI OCUPATIONALE (T.O) 20 III.1 Introducerea in terapia ocupationala 20 III.2 Scurt istoric al terapiei ocupationale 20 III.3 Domenii ale terapiei ocupationale 25 III.4 Terapia ocupationala in Europa 27 III.5 Ariile ocupatiei 27 CAPITOLUL IV. APLICATI ALE TERAPIEI OCUPATIONALE LA PERSOANELE CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL 33 CAPITOLUL V. STUDIU DE CAZ 37 V.1 Argumentul cercetarii 37 V.2 Obiectivele cercetarii 37 V.3 Metode ale cercetarii 38 CAPITOLUL VI . - CONCLUZII SI APRECIERI FINALE 56 BIBLIOGRAFIE 57
INTRODUCERE Accidentul vascular cerebral (AVC) continua sa reprezinte o afectiune neurologica grava care ucide anual mii de persoane, fiind una dintre principalele cauze de mortalitate si morbiditate din lume. Accidentul vascular este un factor etiologic al instalarii dizabilitatilor pe termen lung, pacientii care supravietuiesc in urma producerii unui AVC raman adesea cu simptome persistente ca: deficiente de echilibru, deficiente de perceptie, afazie, paralizia unor parti ale corpului, depresie si alte deprecieri ale functiei cognitive. Din acest motiv accidentul vascular cerebral reprezinta o problema majora de sanatate atat din punct de vedere al mortalitatii ridicate, cat si din perspectiva sechelelor, cu efecte devastatoare asupra calitatii vietii pacientului si chiar a familiei acestuia. In timp ce recuperarea post AVC se poate finaliza cu obtinerea unor rezultate bune, in unele cazuri, recuperarea motorie este una modesta, indiferent de metoda aplicata in timpul recuperarii. Incapacitatea de deplasare este un factor de handicap pe termen lung, recuperarea functiei motorii fiind considerata primordiala in procesul de recuperare. Accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezinta a doua cauza de mortalitate pe glob si a treia in tarile industrializate, dupa bolile cardiace si canceroase. In China si in Japonia, AVC constituie cauza cea mai frecventa de deces. In Statele Unite survin anual 750.000 cazuri noi. Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sindromul clinic al accidentelor vasculare cerebrale (AVC) ca fiind semnele, dezvoltate rapid, ale unei tulburari focale sau globale a functiei cerebrale, ale carei simptome dureaza 24 de ore sau mai mult sau duc la deces, si care au o cauza vasculara. Daca simptomele dureaza mai putin de 24 ore, sindromul poarta denumirea de atac ischemic tranzitoriu. Dupa varsta de 55 de ani, rata AVC se dubleaza cu fiecare deceniu de viata, frecventa la barbati fiind cu 40% mai mare decat la femei. Femeile rezista mai bine decat barbatii. AVC-urile cuprind un grup eterogen de tulburari care se pot imparti in doua categorii: AVC-uri ischemice si AVC-uri hemoragice. In emisfera apuseana, aproximativ 80 - 85% dintre AVC-uri se produc prin obstrurarea unei artere, de obicei prin tromboza si mult mai rar printr-o embolie. In ambele situatii, zona irigata de artera respectiva ramane fara sange, realizandu-se ischemia. Restul cazurilor se impart intre ruperea unei artere, cu hemoragie in tesutul cerebral (hemoragie parenchimatoasa) si hemoragie in spatiile ce inconjoara creierul, cel mai des in spatiul subarahnoidian. In tarile din Asia de Rasarit, proportia AVC-urilor hemoragice este de 40%. Dintre bolnavii care sufera un AVC, 1/3 mor in cursul primului an dupa accident, 1/3 raman invalizi pentru tot restul vietii si 1/3 se amelioreaza intr-un grad satisfacator. Cu toate ca si infarctul miocardic este un accident vascular, exista o mare deosebire in calitatea vietii. In timp ce bolnavul care a supravietuit unui infarct, dupa cateva saptamani poate sa duca o viata normala, in cazul unui AVC, chiar daca aparent a fost fara sechele, creierul nu mai este ca inainte. Ischemia se realizeaza cel mai frecvent prin tromboza intr-o artera mare, cu leziuni aterosclerotice ansate (artera carotida), prin leziuni ale vaselor mici, printr-o embolie, survenita cel mai frecvent in fibrilatia atriala, sau printr-o afectiune hematologica. CAPITOLUL I. CARACTERISTICI ALE PATOLOGIEI SISTEMULUI NERVOS CENTRAL ( S.N.C.) I.1 Ischiemia cerebrala acuta tranzitorie Este un accident vascular cerebral , de cele mai multe ori de natura ocluziva, care se caracterizeaza anatomic prin leziuni neuronale reversibile, de diferite grade, iar clinic printr-o multitudine de simptome si semne de focalizare cu durata scurta, de cateva secunde, minute, ore si exceptional peste 24 de ore. Acest accident vascular cerebral nu trebuie confundat cu ischemia acuta cerebrala globala, ca de exemplu sincopa si altele. Incidenta ischemiei acute tranzitorii focalizate este cuprinsa , dupa diferite statistici, intre 300-1.300/1.000.000 de locuitori /an. In majoritatea cazurilor survine la bolnavii cu ateroscreloza trecuti de 50 de ani (varsta medie este de 60 de ani). Este de doua ori mai frecventa la barbati. Ischemia acuta tranzitorie focalizata este determinata de factori etiopatogenici incomplet elucidati. Actualmente sunt incriminati: ocluzia arteriala tromboembolica minora, stenoza arteriala aterosclerotica si perturbari hemodinamice ale circulatiei arteriale sistemice si cerebrale.(Gheorghe Mogos , 1983) I.2 Infarctul cerebral Infarctul cerebral neembolic este o necroza a unei parti din tesutul cerebral, provocata de suprimarea fluxului sangvin , ca urmare a obliterarii trombotice, totale sau partiale, a unei artere cerebrale. Este unul dintre cele mai frecvente accidente vasculare cerebrale , incidenta lui fiind de aproximativ 6-8 ori mai mare decat a hemoragiilor cerebrale, la persoanele trecute de varsta de 60 de ani. (Gheorghe Mogos , 1983) I.3 Embolia cerebrala Embolia cerebrala consta in blocarea unei artere cerebrale printr-o particula solida , lichida sau gazoasa, vehiculata de circulatia sistemica. Se deosebesc: tromboemboliile in care particulele solide sunt reprezentate de trombii rosii proveniti din inima stanga si exceptionala din inima dreapta (embolia parodoxala); ateroemboliile in care particulele solide sunt reprezentate de fragmente de placa de aterom ulcerata , provenite din ateroame ale crosei aortice sau ale arterelor mari de la baza gatului ; emboliile grasoase in care particulele lichide sunt reprezentate de picaturi mici de grasime (conglomerate de chilomicroni); emboliile aerice in care particulele de aer care ocluzioneaza arterele cerebrale provin din inima stanga si mai rar din cea dreapta (cand exista comunicare intre cele doua compartimente). Dintre toate aceste tipuri de embolii, tromboembolia prezinta cel mai mare interes practic, celelalte tipuri intalnindu-se in mod exceptional(ele nu sunt prezentate in acest subcapitol). (Gheorghe Mogos , 1983)
1. ARSENI C.,I.(1983) - Traumatismele craniocerebrale in cadrul politraumatismelor, Edit. Medicala, Bucuresti 2. ALEXA I,(2004) Medicina Interna. Notiuni de baza, ed. Junimea 3. BORUNDEL C, (2000) Medicina interna pentru cadre medii, Ed. Medicala 4. BERSAY, C., (1977) - Concurs Med. 5. CEZAR, I., (1976 ) -Ghid de neurologie, Ed. Medicala, Bucuresti 6. HARRISON (2003) - Principii de Medicina Interna, editia 14, Ed. Teora, Bucuresti 7. IONESCU G.(1995) - Tratat de psihologie medicala si psihoterapie, Ed. Asklepios 8. KREINDLER, A., (1972) - Infarctul cerebral si hemoragia cerebrala , Ed.Academiei R.S.R., Bucuresti 9. MICLUTIA, I.(2002) Psihiatrie, Ed.Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca 10. GHEORGHE M. (1983)- Urgente in medicina interna, Edit.Didactica si Pedagogica , Bucuresti 11. MOZES C.(2003) Tehnica ingrijirii bolnavului, Ed. Medicala 12. POPA C.(1987)-Diagnosticul de accident vascular constituit, Muncitorul sanitar, 1 13. POPA C.(1987) - Orientarea etiologica in fata unui infarct cerebral, Muncitorul sanitar,2 14. PREDESCU V.(1988) Psihiatrie ,vol I Ed. Medicala 15. TITIRCA, L. (2006), Urgentele Medico - Chirurgicale, Sinteza pentru asistentii medicali , Editia a III-a , Editura Medicala, Bucuresti. 16. http://www.sfatulmedicului.ro/Terapii-complementare/terapia-ocupationala_7590 17. https://ro.scribd.com/doc/50173941/terapie-ocupationala-curs 18. https://en.wikipedia.org/wiki/Occupational_therapy 19. http://www.scritub.com/sociologie/resurse-umane/Interviul31882.php
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
