Cuprins
- I. Partea generală
- 1. Aspecte anatomice şi fiziologice privind circulaţia coronariană
- 2. Cardiopatia cronică ischemică : definiţie , clasificare,etiopatogenie, manifestări clinice
- 3. Evaluarea electrocardiografică a cardiopatiei cronice ischemice
- 4. Evaluarea ecocardiografică în cardiopatia cronică ischemică
- II. Partea specială
- 5. Material şi metodă
- 6. Rezultate
- 7. Discuţie
- 8. Concluzii
- 9. Bibliografie
Extras din proiect
PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL 1
ASPECTE ANATOMICE ŞI FIZIOLOGICE PRIVIND CIRCULAŢIA CORONARIANĂ
I.1.A. ASPECTE ANATOMICE PRIVIND CIRCULAŢIA CORONARIANĂ
Inima este un organ ce desfăşoară în organism o activitate continuă şi uriaşă în acelaşi timp.Metabolismul intens al miocardului necesită un mare aport de sânge.Acesta este asigurat de sistemul arterelor coronare şi venele coronare.
ARTERELE CORONARE
Inima primeşte sângele nutritiv prin două artere coronare : artera coronară stângă şi artera coronară dreaptă .
--Artera coronară stângă porneşte de pe partea stângă a bulbului aortei şi , după un scurt traiect, se bifurcă în artera interventriculară anterioară şi artera circumflexă.
--artera interventriculară anterioară merge prin şanţul longitudinal anterior , trece prin incizura vârfului inimii şi se termină pe faţa diafragmatică a acesteia.
--artera circumflexă trece prin partea stângă a sanţului coronar de pe faţa anterioară şi ajunge pe faţa posterioară , terminându-se în apropierea originii sanţului longitudinal posterior.
Artera coronară stângă vascularizează cea mai mare parte a peretelui inimii stângi , cea mai mare parte a septului interventricular şi o foarte mică parte din peretele ventricolului drept.
--Artera coronară dreaptă porneşte tot din bulbul aortei şi prin şanţul coronar de pe aceeaşi faţă (anterioară) , ajunge pe faţa posterioară a inimii şi merge , prin şanţul coronar posterior până la originea sanţului longitudinal posterior , urmează acest şanţ şi se termină aproape de vârful inimii.Pe traiectul său dă ramuri ce vascularizează cea mai mare parte a peretelui inimii drepte , o parte a septului interventricular şi o mică parte din peretele ventricolului stâng.Arterele coronare sunt artere terminale.
VENELE INIMII
Din capilarele care irigă pereţii inimii se formează venele care duc sângele în atriul drept.Acestea sunt :
1. Venele coronare , care sunt reprezentate prin : marea venă coronară, vena interventriculară posterioară şi mica venă coronară.
--Marea venă coronară îşi are originea pe faţa anterioară , aproape de vârful inimii , şi se continuă cu sinusul coronar.Vena coronară mare colectează sângele din peretele inimii stângi.Sinisul coronar poate fi considerat ca extremitatea dilatată a marii vene coronare.El se prezintă ca un trunchi gros şi scurt , aşezat în şanţul coronar , pe faţa posterioară , sub orificiul venei cave inferioare.Sinusul coronar se deschide în atriul drept printr-un orificiu propriu prevăzut cu o valvulă , valvula Thebesius.
--Vena interventriculară posterioară îşi are originea pe faţa posterioară , aproape de vârful inimii şi trece prin şanţul longitudinal posterior până la sinusul coronar , în care se deschide.Ea colectează sângele din partea posterioară a inimii.
-- Mica venă coronară îşi are originea pe faţa posterioară a inimii şi merge , prin şanţul coronar posterior , până la sinusul venos , în care se varsă.Ea colectează sângele dintr-o parte a inimii drepte.
Prin aceste vene , sinusul coronar colectează cea mai mare parte a sângelui care circulă prin pereţii inimii.
2. Venele cardiace accesorii sunt câteva vene mici , care se deschid direct în atriul drept.
Vascularizaţia inimii este completată prin numeroase vase limfatice şi ganglioni limfatici (ganglionii mediastinali anteriori).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Corelatii intre Aspectele Electrocardiografice si Ecocardiografice in Cardiopatia Cronica Ischemica Dureroasa.doc