Cercetări privind modificările climatice la nivelul României

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări asupra mediului, cadrului social şi a celui economic. Încălzirea sistemului climatic este fără echivoc, spune Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC). Observaţiile indică creşteri ale temperaturilor medii globale ale apei şi ale oceanului, o topire extinsă a zăpezii şi gheţii şi creşterea globală medie a nivelului mării. Este foarte probabil ca, în mare parte, încălzirea să poată fi pusă pe seama emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activităţi umane. Pentru a stopa pierderea biodiversităţii, acestea trebuie reduse în mod semnificativ , şi, în acest sens, se stabilesc politici specifice.

Principalele surse ale gazelor cu efect de seră produse de oameni sunt:

-arderea combustibililor fosili pentru producerea de electricitate, transport, industrie şi gospodării;

-schimbări privitoare la agricultură şi la utilizarea terenurilor, cum ar fi defrişarea;

-depozitarea deşeurilor; şi

-utilizarea gazelor industriale fluorurate.

În decursul ultimilor 150 de ani, temperatura medie a crescut cu aproape 0,8ºC în general şi cu aproximativ 1ºC în Europa. Unsprezece din ultimii doisprezece ani (1995-2006) se numără printre cei 12 ani cu cea mai mare căldură înregistrată instrumental la suprafaţa globului (din 1850). Fără o acţiune globală de limitare a emisiilor, IPCC se aşteaptă ca temperaturile globale să mai crească cu 1,8 până la 4,0ºC până în 2100. Aceasta înseamnă că, creşterea temperaturii începând cu perioada preindustrială ar fi peste 2°C. Peste acest prag, este pe departe mult mai probabil să aibă loc schimbări ireversibile şi posibil catastrofice.

Impacturile schimbărilor climatice sunt deja observate şi sunt prevăzute spre a deveni mai pronunţate. Evenimentele climatice extreme, inclusiv valurile de căldură, perioadele de secetă şi de inundaţii sunt preconizate a deveni mai frecvente şi mai intense. În Europa, cele mai mari creşteri de temperatură se produc în sudul Europei şi în regiunea arctică. Precipitaţiile scad în sudul Europei şi cresc în nord/nord-vest. Aceasta determină impacturi asupra ecosistemelor naturale, a sănătăţii umane şi a resurselor de apă. Sectoarele economice, precum silvicultura, agricultura, turismul şi construcţiile vor suporta în mare parte consecinţe dăunătoare. Sectorul agricol din nordul Europei poate beneficia de o creştere limitată a temperaturii.

Ca efect al incalzirii climatice, luna octombrie 2010 este cea mai calda inregistrata din 1880, an in care au fost efectuate primele masuratori de temperatura. Nu este insa singurul record al anului, deoarece si in perioada ianuarie-octombrie au fost constatate niveluri neatinse in ultimii 130 de ani, scrie AGERPRES. Publicate de NASA, hartile climatice din 2010 arata ca anul a batut recordul de caldura fata de oricare alt an. Temperaturile au fost cele mai ridicate in primele zece luni ale lui 2010.

Chiar dacă politicile şi eforturile de reducere a emisiilor sunt eficiente, unele schimbări climatice sunt inevitabile. Prin urmare, trebuie să dezvoltăm şi strategii şi acţiuni de adaptare la impacturile schimbărilor climatice din Europa şi în special de dincolo de graniţele acesteia, deoarece ţările mai puţin dezvoltate sunt printre cele mai vulnerabile, având cea mai redusă capacitate financiară şi tehnică de adaptare.

Schimbari observate in regimul climatic din Romania

Datele climatice în ultimul secol, care relevă o încălzire progresivă a atmosferei şi o reducere a cantităţilor de precipitaţii precum şi degradarea puternică a terenurilor, au devenit factori puternic limitativi pentru creşterea, dezvoltarea şi productivitatea ecosistemelor (agricole, forestiere, acvatice, ş.a), din anumite zone geografice ale ţării, şi factori restrictivi pentru alocarea şi folosirea resurselor de apa.

Procesele de degradare ale solului afectează în diferite grade mai mult de 1/2 din suprafaţa ţării. Dintre aceste, cel mai grav, prin extensie şi impact socio-economic este eroziunea prin apă care împreună cu alunecările de teren cuprind peste 7 mil ha. Regiunile cu cel mai mare procent cu soluri erodate sunt : Podişul Moldovei, Dealurile pericarpatice (Subcarpaţii) dintre Trotuş şi Olt, Podişul Transilvaniei şi Piemontul Getic, Podişul Dobrogei.

Aceste fenomene afectează deja existenţa şi dezvoltarea normală a comunităţilor zonale respective precum şi dezvolatarea economică durabilă a României.

În 1997 România a semnat (prin legea 629) "Convenţia privind Combaterea Deşertificării (CCD)", adoptată la Paris la 17 Iunie 1994 şi intrată în vigoare la 26 Decembrie 1994, elaborată în baza rezoluţiei Adunării Generale a Naţiunilor Unite 47/188 din 22 Decembrie 1992 ca urmare a Conferinţei Naţiunilor Unite privind Mediul Înconjurător şi Dezvoltarea de la Rio de Janeiro (1991).

Obiectivul Convenţiei este "combaterea deşertificării şi reducerea efectelor secetei în ţările cu probleme serioase de secetă şi/sau deşertificare... prin măsuri eficiente la toate nivelele, cu scopul de a contribui la realizarea dezvoltării durabile în zonele afectate".

Cercetarile realizate de specialistii climatologi din Administratia Nationala de Meteorologie, pe baza sirurilor lungi de date de la 14 statii meteorologice, au evidentiat o incalzire medie pe tara de 0.30C pe perioada 1901-2000 si 0.50C pe perioada 1901-2007, semnificativa din punct de vedere statistic in regiunea extracarpatica (fig. 1),cu anumite diferentieri anotimpuale.

Analiza bazata pe datele de la un numar mai mare de statii meteorologice (94), cu siruri continue de observatii incepand cu anul 1961, a pus in evidenta o intensificare a fenomenului de incalzire in ultimele decenii. Astfel, pe perioada 1961-2007, s-a evidentiat: o incalzire semnificativa de aproximativ 2oC in toata tara in timpul verii, in regiunile extracarpatice in timpul iernii si primaverii, cu valori mai mari in Modova, depasind 2 oC (iarna) si 1 oC (primavara); in timpul toamnei se remarca o tendinta de racire usoara in toata tara care nu este insa semnificativa din punct de vedere statistic.