Ciocan Abur-Aer

I.MEMORIU DE PREZENTARE

1.1.Utilizarea masinii

Aceste ciocane folosesc ca agent de lucru aburul sau aerul. Sunt utilizate pentru forjare libera sau prin matritare a pieselor de dimensiuni mari.

1.2.Caracteristici tehnice

Au energie de lovire intre 40 - 250kg si masa berbecului intre 1500 – 10000kg si pot realiza intre 80 si 130 lovituri/minut in functie de masa berbecului la o presiune a fluidului de lucru de 6 8 Pa. Lucreaza de regula in regim de lovituri izolate.

Sunt utilizate in cele mai multe cazuri pentru forjare prin matritare.

1.3.Descrierea masinii. Functionare. Schema cinematica

Aceste ciocane un au sabota independenta, ci dimpotriva acesta serveste drept suport pentru restul pieselor ciocanului. Ciocanele matritoare lucreaza in regim de lucru cu lovituri izolate. In faza de repaus a ciocanului, berbecul, in pozitia superioara executa oscilatii cu amplitudini reduse. Acestea au scopul mentinerii in cilindru (spatiul superior) a unui regim de presiuni ridicate ca sa permita realizarea de lovituri puternice.

Agentul motor al ciocanului este transmis de la generator respectiv rezervor la cilindrul ciocanului prin conducta. In calea sa fluidul intalneste un organ de strangulare si organul de distributie care il dirijeaza in functie de pozitia sa printr-un canal. In spatiul superior si inferior al acestuia sunt prevazute spatiile de siguranta (vatamatoare) cu scopul de a preveni eventualele lovituri in capacele cilindrului.

Intrarea fluidului se face prin I si evacuarea se face prin E. Un element important in acest subansamblueste tija, care are incovenientul ca in timpul exploatarii lor se intampla destul destul de frecvent sa se rupa (apoximativ 300 de functionari).

Modul de lucru la acest tip de distributie, rezulta din figura urmatoare

Fig 1.Modul de functionare al ciocanelor obisnuite

1.4.Mecanismul de actionare

Asigura legatura permanenta intre piston si sertarul de distributie (fig.2, pag.16). Dependenta miscarii sertarului de cea a berbecului se asigura prin parghia 1 in forma de sabie. In punctul 2, parghia este prinsa articulat in furca pargiei 3, care la randul sau se poate roti in jurul axului fix 5. In punctul 4 parghia 1 este legata articulat de tija sertarului 6 Din mecanism mai faceparte arcul elicoidal 7, care tine in parmanenta parghia sabie 3 apasata pe berbec si maneta 8 pentru comanda manuala.

Fig.2.Mecanism de comanda universal

1.5.Mecanismul de siguranta

In timpul funcionarii ciocanelor cu abur pot interveni o serie de defectiuni din cauza carora ciocanul poate fii deteriorat. In asemea cazuri pericolul cel mai grav apare cand pistonul scapa in sus, loveste capacul superior al cilindrului, uneori scotandu-l din suruburi. Asemenea situatii pot aparea in urmatoarele cazuri:

-manipulare gresita a ciocanului cand presiunea aburului sau aerului este mai mare decat cea prescrisa;

-la reglarea gresita a mecanismului de distributie a aerului sau aburului;

-la ruperea tijei in momentul lovirii (cazul cel mai periculos);

La primele tipuri de ciocane mecanismele de siguranta erau constituite din simpli saboti de lemn sau arcuri montate in partea inferioara a placii port cilindrii.

Pentru ciocanele mai noi se utilizeaza mecanisme de siguranta functionand cu aer comprimatsau abur (pag.38, fig.2.20 b).