Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 4443
Mărime: 183.92KB (arhivat)
Publicat de: Eusebiu Ursu
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cristescu
FACULTATEA DE METALURGIE

Extras din proiect

. Evoluţia Let’s do it, România!

Prin acest proiect se propune curăţarea deşeurilordin arealele naturalealeţării,într-o singură zi. Gestiunea necorespunzătoare şi depozitarea necontrolată a deşeurilor este o problemă pe care si-au propus să o previna prin realizarea acestui proiect.Arealele naturale curăţate pot fi atât pe uscat, cât şi pe apă.Aşa cum au fost organizate acţiunea din Estonia (ţara de origine a iniţiativei) în 2008 şi cele din Letoniaşi Lituania în 2009, acţiunea din România presupune implicareacetăţenilor, a autorităţilor locale, a firmelor private, a operatorilor de salubritate, apersoanelor publice şi a mass media pentru a mobiliza populaţia să iasă în ziua stabilită şi să cureţe deşeurile conform planului realizat de către echipă. În România, ziua de curăţenie urmează să fie stabilită pentru una dintre sâmbetele lunii septembrie, 2010.

2. Misiune şi obiective

Acest proiect are ca misiune convingerea şi mobilizarea cetăţenilor şi autorităţilor de a luaparte la cea mai mare iniţiativă de curăţare a României de deşeuri.

Obiective:

1. curăţarea deşeurilor din arealele naturale;

2. conştientizarea cetăţenilor cu privire la importanţa conservării mediului şi a civilizăriisemenilor, adoptării unui comportament responsabil, informării în ceea ce priveşteprotecţia mediului;

3. conştientizarea autorităţilor asupra riscurilor depozitării neconforme a deşeurilor(amenzile de 200.000 euro);

4. implicarea cetăţenilor, indiferent de etnie,religie, statut profesional, uniţi de unobiectiv comun;

5. implicarea autorităţilor;

6. implicarea firmelor de specialitate (firme de elaborare hărţi GIS, trusturi media, firmede publicitate şi relaţii publice, operatori de salubritate, co-incineratori, colectatori şi /sau reciclatori);

7. implicarea persoanelor publice;

8. repetarea acţiunii periodic (anual, o dată la doi ani, etc.).

3. Organizarea proiectului

Acest proiect a fost demarat în Bucureşti, cu un număr iniţial de 32 de persoane,independente sau provenind din ONG-uri. Cele 32 de persoane s-au împărţit în 7 echipe, fiecare echipă având o anumită direcţie de acţiune: conducere, comunicare, mediere, coordonare voluntari, tehnologia informaţiei, logistică şi financiar.

În ceea ce priveşte implementarea acestui proiect, ea poate fi împărţită în 5 mari etape:

•înscrierea voluntarilor (şi formarea echipelor de lucru);

•realizarea hărţii deşeurilor (care include procesul de cartare);

•comunicarea (implementarea campaniilor de comunicare cu diferitele publicuri);

•acţiunea de curăţare (practic ziua de implicare masivă a populaţiei);

•încheierea (evaluarea impactului, concluzii, predarea ştafetei mai departe).

Pe măsură ce strategia acestui proiect, elaborată pornind de la campania desfăşurată înEstonia, va fi adaptată şi implementată în România, o parte din organizarea centrală aechipelor va fi reluată în fiecare regiuneşi judeţ care beneficiază de soluţii conformepentru gestiunea deşeurilor).

Echipa centrală a pornit de la o persoană dintr-un ONG, 2 persoane care au redactat anunţul oficial, în scurt timp s-a ajuns la aproximativ 60 de persoane implicate.

La nivel judeţean din momentul deschiderii formularelor de înregistrare evoluţia înscrierii a pornit de la 5-6 persoane per judeţ ajungându-se la o implicare medie de 7 persoane per judeţ.

Echipa de cartatori numără în prezent peste 2000 de oameni online. Implicarea acestora este în procent de 30 – 50%.Cartare= această acţiuneajuta la realizarea unei hărţi a deseurilor, estimarea cantităţii acestora, şi a necesarului de resurse umane şi materiale pentru evacuarea lor; această acţiune va presupune identificarea zonelor poluate cu deseuri (altele decât gropile de depozitare a deşeurilor) prin parcurgerea terenului de către voluntari echipaţi cu aparate de GPS, memorarea coordonatelor acestor zone cu ajutorul GPS-ului, realizarea unor poze, identificarea anumitor detalii (precum tipul de deşeuri prezente, diamentrul zonei acoperite de deşeuri, modul de acces spre aceasta) şi în final urcarea tuturor acestor informaţii pe baza unui formular pus la dispoziţia voluntarilor înregistraţi pentru această acţiune.

Evoluţia cartărilor

În prezent se demarează câte 4 acţiuni de cartare pe weekend, acestea urmând a se finaliza la finele lunii iulie.

Preview document

Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 1
Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 2
Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 3
Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 4
Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 5
Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 6
Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 7
Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 8
Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 9
Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 10
Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 11
Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 12
Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 13
Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 14
Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 15
Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 16
Depozitele de deșeuri și impactul lor asupra mediului - proiectul Let’s do it, România - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Depozitele de Deseuri si Impactul Lor asupra Mediului - Proiectul Let's do It , Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Oțeluri pentru construcții navale

Caracteristicile mecanice ale marcilor de oteluri sunt prezentate în tabelul 1 Tabelul 1 Marca otelului Starea de livrare Rm (N/mm2) ReH (N/mm2)...

Metalurgia Cadmiului

METALURGIA CADMIULUI Tehnologiile de prelucrare a sub produselor cu continut de cadmiu pentru obtinerea cadmiului includ in mod necesar...

Metalurgia Molibden

METALURGIA MOLIBDENULUI Introducere: Molibdenul a fost descoperit in anul 1778 de catre Scheele prin dezagregarea cu acid azotic. Productia de Mo...

Măsurarea debitelor

1. Consideratii teoretice Debitul este o marime ce caracterizeaza transportul fluidelor prin conducte si canale. Debitul se defineste ca fiind...

Metalurgia Wolframului

1.Obtinerea W din concentratie de Wolframit prin sinterizare alcalina. Reactiile chimice de baza la faza de sinterizare sunt: 2FeWO4 +...

Cercetări pentru valorificarea deșeurilor feroase fine prin procedee neconvenționale

Furnalul a jucat un rol important in productia de fonta datorita eficientei utilizarii caldurii si a gazelor precum si productiei de masa. In...

Biomateriale

CAPITOLUL I BIOMATERIALE 1. Definiție, Caracterizare Biomaterialul în terminologia medicală este „orice material natural sau sintetic (care...

Alegerea regimurilor de prelucrare prin eroziune electrochimică

Printre parametrii electrotehnologici care influenteaza marimea interstitiului de lucru , siguri sunt aceia ale caror valori permit programarea...

Ai nevoie de altceva?